Președintele Volodymyr Zelensky spune într- un interviu de Anul Nou publicat de The Economist că ideea că Rusia a câștigat războiul de aproape doi ani este doar un „sentiment” și că Moscova suferă în continuare pierderi grele pe câmpul de luptă.
Zelensky este furios; nu din cauza succeselor dușmanilor săi (nu vede niciunul) și nici măcar din cauza lipsei de progres a propriei sale armate pe câmpul de luptă. În schimb, președintele Ucrainei este exasperat de clătinarea unora dintre aliații săi, precum și de detașarea unora dintre compatrioții săi. Și vrea să știi asta.
Întărit de presiunile războiului, un an de titluri negative și eșecul unei contraofensive care promitea atât de multe la începutul anului 2023, el a revărsat ușurința și umorul care au caracterizat interviurile anterioare. Așezat în camera lui de situație și vorbind cu The Economist prin Zoom, el își trimite mesajul ca și cum ar încerca să spargă ecranul computerului.
A doua zi după ce Rusia a invadat pe 24 februarie 2002, Zelensky a galvanizat lumea și și-a mobilizat țara cu un videoclip de 32 de secunde înregistrat pe telefonul său în care spunea simplu: „Suntem aici”. El și echipa lui sunt încă acolo, în vastul complex guvernamental de la Kiev. Rusia încă lovește la Kiev, Dnipro, Harkiv, Odesa și în alte părți, dar lumea nu mai ascultă la fel de atent și maestrul-comunicator nu mai controlează narațiunea așa cum o făcea acum doi ani. În Ucraina se instalează oboseala. În Occident, titlurile se întreabă dacă Vladimir Putin, președintele Rusiei, a început să câștige. Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de negocieri aprinse în America și Europa.
Occidentul și-a pierdut sentimentul de urgență și mulți ucraineni și-au pierdut sentimentul de amenințare existențială, spune Zelensky. Acum încearcă să le reaprindă pe amândouă. „Poate că nu am reușit [în 2023] așa cum și-a dorit lumea. Poate că nu totul este atât de rapid pe cât și-a imaginat cineva”, spune el, dar ideea că Putin câștigă nu este decât un „sentiment”. Realitatea, spune el, este că forțele ruse sunt încă sacrificate în locuri precum Avdiivka, de unde tocmai s-a întors. Surse britanice de informații pentru apărare estimează că, conform tendințelor actuale, Rusia va avea peste 500.000 de victime, uciși și răniți, până în 2025.
„Mii, mii de soldați ruși uciși, nimeni nici măcar nu i-a luat.” El subliniază că armata lui Putin nu a reușit să cucerească un singur oraș mare în 2023, în timp ce Ucraina a reușit să treacă de blocada Rusiei asupra Mării Negre și acum transportă milioane de tone de cereale folosind o nouă rută care îmbrățișează coasta de sud a Ucrainei. „Rezultat uriaș!” declară președintele.
Cu toate acestea, în calitate de fost actor care a reușit să schimbe modul în care lumea vede Ucraina, Zelensky știe că percepțiile pot deveni realitate și în moduri mai puțin utile. Într-un război care a devenit despre mobilizarea resurselor, credința printre susținătorii Ucrainei că victoria a devenit imposibilă riscă să înfometeze Ucraina de banii și armele de care are nevoie pentru a câștiga. Fatalismul poate deveni o profeție care se împlinește de la sine.
Acesta este ceea ce face anul care vine atât de important. Pe măsură ce efortul de război al Rusiei trece într-o viteză mai mare, iar resursele Ucrainei sunt epuizate, atenția Americii și a multor țări europene se îndreaptă către politica internă într-un an de alegeri. Sarcina lui Zelensky este mai grea ca niciodată, iar miza nu a fost mai mare de la primele zile de luptă.
Principalul argument al lui este că, prin sprijinirea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau dându-ne arme, te întreții singur. Îți salvezi copiii, nu pe ai noștri”, avertizează el sumbru. Dacă Rusiei i se permite să ia copii ucraineni, „vor lua alți copii”. Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile din lume”. Dacă Ucraina va pierde, Putin își va aduce războaiele mai aproape de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. Își simte sângele, își simte puterea. Și te va mânca la cină cu toată UE, NATO, libertate și democrație.”
Cu umerii cocoșați, Zelensky își spune punctele lovind cu degetele pe biroul alb de formică din camera de situație: „Poate că lipsește ceva. Sau poate lipsește cineva. Cineva care poate vorbi despre Ucraina ca despre o apărare a noastră a tuturor.” Țările europene ar trebui să facă lobby asupra Americii pentru a sprijini Ucraina de dragul lor. „Serviciile de informații din mai multe țări europene au început să [examineze] o posibilitate de atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar și acele țări care nu erau în URSS.”
În ceea ce privește sugestiile privind negocierile, Zelensky spune că nu detectează „nici un pas fundamental înainte spre pace din Rusia”. Ceea ce el și ucrainenii experimentează în schimb este un val de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene din est, sud, nord și vest. „Văd doar pașii unei țări teroriste.” Și dacă Rusia trimite semnale despre dorința de a îngheța conflictul, așa cum au raportat unele mass-media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni drepți, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniție sau trupe pregătite.
Au nevoie de această pauză. Să-și restabilească toată puterea. Și apoi, cu toată puterea lor, vor întoarce pagina acestui război.”
Zelensky spune puține despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând că scurgerile de informații dinainte de contraofensiva din vara trecută au ajutat Rusia să își pregătească apărarea. Dar dacă are un mesaj, acesta este că Crimeea și bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, și degradarea capacităților militare ale Rusiei acolo, „este extrem de importantă pentru noi, pentru că este modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, spune el.
O operațiune de succes ar fi „un exemplu pentru lume”, continuă el. Ar avea un efect mare și în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale din propaganda Kremlinului ar arăta că „mii de ofițeri ruși au murit doar din cauza ambiției lui Putin”. Ucraina înregistrează deja victorii improbabile pe peninsula importantă din punct de vedere strategic, distrugând un „număr bun” de nave din flota Mării Negre – oficialii britanici spun că o cincime din acea flotă a fost distrusă doar în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deținut în ultimii 240 de ani ar fi o mare jenă pentru Putin.
Dar Zelensky spune că viteza oricărui succes va depinde de asistența militară pe care o primește de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o rachetă de croazieră stealth de fabricație germană, cu rază lungă de acțiune, cu capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei ținte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei să distrugă podul Kerci de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie să știe că pentru noi acesta este un obiectiv militar.” El sugerează că germanii nu sunt singura putere occidentală care îi stă în cale.
Zelensky este încă și mai puțin deschis cu privire la obiectivele sale în est și sud. Ambiția strategică declarată a Ucrainei de a readuce Ucraina la granițele sale inițiale nu s-a schimbat și nu se va schimba, dar el nu mai stabilește termene și nu promite cât de mult teritoriu poate „dez-ocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediată în războiul terestru va fi „să apere estul, să salveze aceste orașe foarte importante din Ucraina, est și sud, Harkiv, Dnipro, Zaporojiea, Herson, Mykolaiv” și să protejeze infrastructura critică a țării sale.
Așteptările umflate pe care Zelensky le-a creat înaintea contraofensivei din 2023 au fost parțial cele care au dus la un sentiment de dezamăgire. Un interviu acordat de Valery Zalujni, comandantul forțelor ucrainene, cu The Economist, în noiembrie 2023, a recunoscut impasul pe câmpul de luptă. Deși inițial a stârnit o reacție furioasă din partea lui Zelensky, i-a oferit și ocazia de a-și schimba mesajul. Pentru a susține acest război măcinat, nu doar Occidentul trebuie să se mobilizeze, ci în primul rând Ucraina însăși.
„Trebuie să luăm în considerare propria noastră forță”, spune domnul Zelensky. Deși este încă convins că America va oferi, în cele din urmă, ajutor militar, Ucraina, spune el, își construiește și propria producție în cazul în care livrările occidentale se vor opri. A fost un mesaj pe care l-a redat într-un discurs sfidător și sobru de Anul Nou, care a fost semnificativ mai puțin optimist decât cuvintele sale din 31 decembrie 2022. Ca parte a acestui Plan B, el cere guvernului american să ofere licențe Ucrainei pentru a produce arme, de la sisteme de artilerie și rachete pentru apărarea aeriană.
„Mobilizarea societății ucrainene și a lumii” la începutul războiului nu este prezentă astăzi, spune dl Zelensky. „Trebuie să se schimbe.” Sondajele sugerează că reducerea vârstei de mobilizare de la actualul 27 de ani și reducerea motivelor de scutire nu sunt populare. Dar liderul Ucrainei insistă că nu există nicio alternativă.
„Mobilizarea nu este doar o chestiune a soldaților care merg pe front. Este vorba despre noi toți. Este mobilizarea tuturor eforturilor. Acesta este singurul mod de a ne proteja statul și de a ne elibera pământul. Să fim sinceri, am trecut la politica internă”, spune Zelensky. Aceasta este o alegere pe care ucrainenii vor trebui să o facă. „Dacă continuăm să ne concentrăm pe politica internă, trebuie să convocăm alegeri. Schimbă legea, constituția. Dar uitați de acțiunile contraofensive și de dez-ocupare.”
La aproape doi ani, într-un război pe scară largă, Zelenksy și-a pierdut vitalitatea tinerească. Dar el rămâne vehement că Ucraina nu se poate întoarce de la planul său de a învinge Rusia. „Cea mai importantă profesie pe care o poate face un ucrainean în acest moment este să fie în Ucraina... iar pentru partenerii noștri occidentali, este să fie cu Ucraina... Dacă nu ai puterea, atunci fie ieși, fie dă-te deoparte. Nu ne vom retrage.” Întrebarea este dacă maestrul-comunicatorul din 2022 poate convinge restul lumii să împărtășească această convingere.
