Von der Leyen face presiuni asupra țărilor UE pentru numi femei în postul de comisari dar majoritatea țărilor au refuzat: doar România a fost de acord să-și schimbe comisarul

03 Sep 2024
Von der Leyen face presiuni asupra țărilor UE pentru numi femei în postul de comisari dar majoritatea țărilor au refuzat: doar România a fost de acord să-și schimbe comisarul

Ursula von der Leyen exercită presiuni asupra țărilor UE pentru a nominaliza femei pentru următoarea Comisie Europeană, în timp ce încearcă să evite potențiala umilire de a prezenta o echipă dominată de bărbați, scrie Politico

Doi oficiali UE au subliniat un risc de „jenă” pentru o instituție care promovează public egalitatea de gen și are un rol de „comisar pentru egalitate” dacă von der Leyen nu reușește în mod semnificativ paritatea. 

Un astfel de eșec, au spus ei, riscă să eclipseze faptul că trei dintre cele mai importante posturi ale UE vor fi ocupate de femei: von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene, nominalizarea de către Estonia a Kajei Kallas ca șef al serviciului diplomatic al UE și ca președinte al parlamentului pe Roberta Metsola. 

Experții și politicienii care sunt de acord cu cererea lui von der Leyen spun că Comisia ei s-ar putea dovedi a fi mai puțin colegială și, în cele din urmă, mai puțin eficientă, ca urmare a lipsei de femei în jurul mesei.

„Din păcate, egalitatea între femei și bărbați este încă văzută ca opțională sau ca ceva de unică folosință”, a declarat Jéromine Andolfatto, ofițer de politici și campanii la Lobby-ul european al femeilor. 

În semn că von der Leyen se străduiește să se apropie cât mai mult de paritate, Belgia a declarat luni că va trimite o femeie comisar, în timp ce România a fost de acord să-și schimbe comisarul propus cu unul feminin.

Trei diplomați care au vorbit cu POLITICO au spus că von der Leyen face presiuni pe cel puțin cinci țări mai mici din UE, inclusiv Slovenia și Malta, să ia în considerare înlocuirea candidaților bărbați cu înlocuitori de sex feminin.

Von der Leyen a cerut Maltei să propună prelungirea mandatului actualului său comisar UE, Helena Dalli, în loc să-l trimită pe Glenn Micallef, omul propus de prim-ministrul maltei Robert Abela, au declarat doi diplomați UE. Dar Abela nu s-a răzgândit cu privire la trimiterea lui Micallef pentru că „acest lucru i-ar submina autoritatea”, a spus un al treilea diplomat al UE. 

Faptul că o schimbare a candidatului ar fi motivată de gen „nu ar da bine guvernului și maltezilor în general”.

„S-a dovedit foarte util să existe un echilibru între femei și bărbați în Colegiu și a fost foarte lung să cerem acest lucru”, a declarat Věra Jourová, comisarul ceh care ieșea, care a fost un aliat al lui von der Leyen în mandatul anterior.

Ignorarea unui apel pentru două nume

Alți diplomați, oficiali UE și experți au avertizat, de asemenea, că von der Leyen a creat o situație în care capitalele naționale par să-i sfideze autoritatea ignorând cererile ei de a trimite mai multe femei la Bruxelles. Von der Leyen a cerut în mod deschis, într-o scrisoare adresată liderilor UE, să trimită două nume pentru fiecare post de comisar pe care ea să le ia în considerare, un bărbat și o femeie.

Acea solicitare pare să fi fost inversată, deoarece majoritatea țărilor au refuzat să țină seama de cererea lui von der Leyen și au trimis un singur nume (doar Bulgaria a nominalizat public un bărbat și o femeie). 

Un oficial de rang înalt al UE a spus că von der Leyen a suferit de o sfidare din partea țărilor membre care nu au simțit nevoia să-i urmeze cererea. 

„Nu este vorba despre statele membre care încearcă să fie răutăcioase”, a spus un diplomat UE dintr-o țară care a propus un candidat bărbat, vorbind sub condiția anonimatului. 

Unii diplomați au citat o serie de alte motive pentru care țările nu au făcut ceea ce le-a cerut von der Leyen, de la acorduri de coaliție care iau puterea de a numi comisarul din mâinile liderului până la imperativele politice interne până la simplul fapt că numirea publică. doi candidați îl expune pe cel care nu primește postul la umilință politică.

„Este greu să dai două nume pe hârtie pentru că cel care pierde, ei bine, pierde și în politică care face o optică proastă”, a adăugat diplomatul UE. 

Uneori, a spus diplomatul UE, alegerea pe cine să trimită la Bruxelles provine din considerente intens interne: de la dorința de a „scăpa” de vreo persoană de partid până la nevoia de a recompensa pe cineva cu un post de plumb la Bruxelles, unde salariul mediu de comisar în 2023, s-a ridicat la peste 25.000 de euro pe lună fără taxe (președinții, vicepreședinții executivi și șeful Afacerilor Externe câștigă mai mult.) În Belgia, de exemplu, postul a ajuns la ministrul Afacerilor Externe Hadja Lahbib, deoarece niciun alt partid politic a vrut să renunțe la un post ministerial în viitorul guvern pentru asta. 

„În cele din urmă, multe dintre aceste numiri sunt făcute având în vedere logica națională – nu logica de la Bruxelles”, a adăugat diplomatul.

Un alt diplomat european a adăugat că susțin impulsul lui von der Leyen pentru echilibrul de gen, dar să ajungă acolo era problema ei de rezolvat.

„În cele din urmă, depinde de von der Leyen să „rezolve acest puzzle” și ea ar putea să întărească, să convingă sau să cumpere statele membre pentru a crea mai multe posturi pentru femei”, a spus diplomatul european.

Lecții de istorie

Când von der Leyen și-a adunat prima echipă a Comisiei în 2019, ea nu s-a confruntat cu aceeași provocare cu paritatea, deoarece țările au trimis mai multe femei decât au trimis de data aceasta.

Deși tratatele UE nu cer președintelui Comisiei să formeze o echipă echilibrată în funcție de gen, aceasta este din ce în ce mai văzută ca o prioritate pentru viitorii președinți, începând cu mandatul de 10 ani al lui José Manuel Barroso ca președinte al Comisiei, care a început în 2004.

Von der Leyen, al cărui prim mandat a început în 2019, a fost primul președinte care a realizat echilibrul de gen în executivul UE. Predecesorul ei, Jean-Claude Juncker, a avut nouă femei dintr-un total de 27 de comisari.

Riscul tot mai mare pentru von der Leyen este că, în ciuda cererilor ei către capitale și a simbolismului propriei sale realegeri, ea ar putea ajunge să prezideze Comisia Europeană cu mai multi bărbați decât cea de pe vremea lui Juncker. 

„Deși nu am văzut niciodată genul ca singurul criteriu de calificare, mi-ar părea regretabil [sic] dacă în următoarea Comisie ar fi mai puține femei decât în ​​cea Juncker”, a spus Jourová. 

Pe măsură ce presiunea crește asupra von der Leyen pentru a-și finaliza alegerile, asta pare să fie exact ceea ce face: să strângă șuruburile țărilor membre UE să propună candidați de sex feminin sau să schimbe propunerea lor inițială masculină cu una feminină.

Dacă eșuează, von der Leyen ar putea fi nevoită să facă față sarcinii umilitoare de a spune Parlamentului că nu a reușit să asigure echilibrul de gen, la doar câteva luni după ce a promis că o va îndeplini.

Ultima ei soluție? În speranța că Parlamentul va interveni pentru a egaliza scorul în timpul audierilor la care poate da un vot de veto candidaților comisari bărbați. Ultima dată, au tăiat trei nume din listă atât înainte, cât și în timpul audierilor.

De data aceasta, cel puțin potrivit oficialului de rang înalt, europarlamentarii ar putea revendica și mai multe posturi, forțând țările să propună candidați supleanți și, potențial, mai multe femei.

„UE are obligația legală de a asigura egalitatea între femei și bărbați și de a aplica integrarea perspectivei de gen în politicile UE. Acest obiectiv nu poate fi atins fără reprezentarea egală a femeilor în pozițiile de decizie de vârf și este timpul ca statele membre să-l realizeze pe deplin”, a declarat Andolfatto de la Lobby-ul european al femeilor.

Alte stiri din Externe

Ultima oră