Un nou studiu dezvăluie o diferență semnificativă între comportamentele de utilizare ale șoferilor de mașini electrice și cei care conduc vehicule cu motor termic. În timp ce mașinile pe benzină sau motorină sunt păstrate în medie peste 12 ani, cele electrice își schimbă proprietarii după doar 3-4 ani. Această rotație rapidă nu este cauzată de defecțiuni, ci de dorința continuă de a accesa cele mai noi tehnologii, similar modului în care consumatorii își înlocuiesc telefoanele. Tendința ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea pe termen lung a mobilității electrice, într-un moment în care tranziția verde promitea tocmai opusul: reducerea consumului și prelungirea duratei de viață a produselor, scrie Science et Vie
Pe măsură ce piața auto trece printr-o transformare profundă, vehiculele electrice impun un ritm de reînnoire fără precedent. Între progresele tehnologice rapide și schimbarea comportamentelor de cumpărare, se conturează o nouă raportare la durata de utilizare.
Pe străzile americane, mașinile cu motor termic îmbătrânesc în tăcere, acumulând kilometri de-a lungul anilor, în timp ce suratele lor electrice își schimbă proprietarii într-un ritm amețitor. Contrastul este cu atât mai izbitor într-o țară unde longevitatea vehiculelor pe benzină atinge cote record, în timp ce durata de viață a celor electrice cu greu depășește trei ani. Această diferență nu reflectă atât o problemă de fiabilitate, cât mai degrabă o schimbare de paradigmă în modul de utilizare, în care ritmul alert al inovațiilor tehnologice redefinește însăși noțiunea de posesie.
De ce îmbătrânesc mai bine mașinile cu motor termic decât rivalele lor electrice
În Statele Unite, parcul auto continuă să îmbătrânească, o tendință care afectează în special mașinile cu motor termic. Potrivit analizei realizate de S&P Global Mobility, vehiculele personale sunt păstrate în medie timp de 13,6 ani, o cifră în creștere constantă de la criza economică din 2008 încoace. Această longevitate se explică parțial prin scăderea vânzărilor de mașini noi, dar și prin încrederea de durată pe care o inspiră motoarele termice șoferilor americani.
Fidelitatea față de mașinile pe benzină sau motorină se datorează, printre altele, versatilității acestora, mai ales pentru deplasările lungi. Chiar și familiile care dețin un vehicul electric păstrează adesea o mașină termică drept soluție de rezervă. Această tendință este accentuată de creșterea prețurilor, care determină gospodăriile să amâne achiziția unui nou autoturism. Vârsta medie a parcului auto atinge în prezent un nivel record – o consecință directă a acestei prudențe economice.
Durata de viață a mașinilor electrice, reflexul unei piețe în continuă schimbare
În contrast puternic, mașinile electrice rămân în posesia proprietarilor un timp mult mai scurt. Studiul relevă o durată medie de deținere de doar 3,6 ani. Această rotație rapidă nu este cauzată de o uzură tehnică accelerată, ci reflectă dinamica unui segment de piață în plină transformare, unde inovațiile tehnologice se succed într-un ritm alert. În fiecare an apar modele mai performante, cu o autonomie mai mare sau cu tehnologii de conectivitate mai avansate, care îi determină pe șoferi să-și schimbe vehiculul mai des.
Acest fenomen afectează în principal o categorie de consumatori mai înstăriți, deseori atrași de inovațiile oferite de mărci precum Tesla sau BYD. Acești clienți adoptă comportamente similare celor observate în industria smartphone-urilor, unde noutatea contează mai mult decât durabilitatea. Din punct de vedere industrial, această accelerare a ciclului de înlocuire subminează însă eforturile de sustenabilitate promovate de sectorul vehiculelor electrice.
Spre o nouă normă de consum auto?
Falia dintre cele două tipuri de motorizare nu ține doar de diferențe tehnice. Ea reflectă o transformare mai profundă a relației pe care utilizatorii o au cu automobilul lor. Mașina cu motor termic tinde să fie percepută ca un bun durabil, care se repară și se păstrează pe termen lung. În schimb, vehiculul electric, asociat mai puternic cu tehnologia de ultimă oră, este integrat într-o logică de consum mai rapidă, mai flexibilă, mai apropiată de cea a produselor electronice de larg consum.
Datele furnizate de S&P Global ilustrează clar această dualitate. Aproximativ 6,6% dintre mașinile electrice înmatriculate între 2013 și 2022 nu mai sunt în circulație, comparativ cu 5,2% dintre cele cu motoare termice în aceeași perioadă. Diferența poate părea modestă, dar ea evidențiază două dinamici distincte. Prin prelungirea duratei de viață a vehiculelor termice, șoferii adoptă involuntar un comportament mai sobru. În schimb, prin schimbarea frecventă a mașinilor electrice, se favorizează inovația în detrimentul stabilității.
Această opoziție ar putea suferi transformări în anii următori. Pe măsură ce piața vehiculelor electrice se maturizează, comportamentele de achiziție ar putea deveni mai stabile, iar durata medie de utilizare ar putea crește. Deocamdată însă, coexistă două logici opuse: una care valorizează rezistența trecutului, cealaltă care se lasă sedusă de promisiunile viitorului.
