Modificările târzii aduse legii UE privind inteligența artificială au provocat scandal din cauza lacunelor pentru identificarea biometrică, scrie Politico
Modificările de ultimă oră aduse Legii privind inteligența artificială a Uniunii Europene vor permite forțelor de ordine să folosească tehnologia de recunoaștere facială pe filmările video înregistrate fără aprobarea unui judecător – mergând mai departe decât ceea ce a fost convenit de cele trei instituții UE, potrivit legiuitorului european Svenja Hahn.
Europarlamentarul german a spus că textul final al noilor reguli ale blocului privind inteligența artificială, obținut de POLITICO , este „un atac la adresa drepturilor civile” și ar putea permite „utilizarea iresponsabilă și disproporționată a tehnologiei de identificare biometrică, așa cum altfel exista doar în state autoritare precum China.”
Formularea a ajuns și la textul legal integral, pe care președinția spaniolă a Consiliului l-a elaborat pe 22 decembrie. Actuala președinție a Consiliului UE, deținută de Belgia, lucrează cu Parlamentul pentru a finaliza fragmente de text interpretativ cunoscute sub denumirea de considerente.
La începutul lunii decembrie, UE a convenit asupra unui regulament de pionierat al inteligenței artificiale – primul din lume – pentru a aplica reguli cu caracter obligatoriu cuprinzător privind utilizarea tehnologiei în plină dezvoltare. Dar Hahn, membru al grupului liberal Renew, a spus că formularea finală a textului a introdus o lacună pentru utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, care nu era în acordul inițial.
Într-o declarație către Politico, Hahn a subliniat problemele legate de limbajul final privind așa-numita recunoaștere post facială, în care tehnologia este utilizată pe înregistrări preexistente, diferențiind-o de scanarea în timp real a spațiilor publice cu camere cu AI, utilizarea de care ar fi în mare parte interzis în conformitate cu Legea AI.
Președinția spaniolă a Consiliului UE – reprezentând guvernele țărilor membre – și consilierii Parlamentului au convenit asupra regulilor privind recunoașterea facială pe 22 decembrie, la două săptămâni după ce cele două instituții și Comisia Europeană au ajuns la o poziție comună cu privire la regulamentul AI în ansamblu.
Hahn a susținut că textul a încălcat acel acord din 8 decembrie. „Acordul oral prevedea utilizarea postului [recunoașterii faciale] numai pentru infracțiuni foarte grave, în condiții foarte stricte, cum ar fi o rezervă judiciară prealabilă. A rămas puțin din asta”, a spus Hahn.
Parlamentarul german a spus că textul final al regulamentului va permite forțelor de poliție să folosească recunoașterea facială post după declarația unei autorități administrative, mai degrabă decât decizia unui judecător. Ea a deplâns, de asemenea, că tehnologia va avea voie să identifice suspecți pentru toate tipurile de infracțiuni, indiferent de cât de grave sunt aceste infracțiuni. „Cele mai banale infracțiuni ar putea fi urmărite penal folosind recunoașterea facială”, a spus ea.
Preocupările lui Hahn au fost reluate de membrul Parlamentului European Patrick Breyer, membru al Partidului Piratului German de stânga și autoproclamat „luptător pentru libertatea digitală”, care a declarat marți într-o declarație că „se pare că UE intenționează să concureze cu China nu numai tehnologic, dar și în ceea ce privește represiunea high-tech”.
Confuzia privind recunoașterea facială subliniază modul în care oficialii Parlamentului European și ai Consiliului au părăsit runda finală de negocieri de 36 de ore din 8 decembrie cu înțelegeri diferite cu privire la ceea ce s-a convenit cu privire la recunoașterea facială post. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că o versiune a textului a fost afișată pe ecranul sălii de negocieri, potrivit unui diplomat familiarizat cu problema, care i-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre negocieri confidențiale.
Președinția spaniolă a Consiliului UE nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Apel Clarion
Apelul lui Hahn a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului.
„Am auzit atât de la Comisie, cât și de la Parlament că post [recunoașterea facială] va fi supusă unor garanții stricte și va fi permisă doar în anumite circumstanțe excepționale, înguste”, a declarat Daniel Leufer, coleg senior în politici la ONG-ul pentru drepturile digitale Access Now. „Cel mai recent text pe care l-am văzut bate în joc aceste anunțuri.”
Ella Jakubowska, consilier principal în domeniul politicilor la European Digital Rights, a spus că textul a deschis „lacune uriașe care permit utilizarea pe scară largă a identificării post-biometrice”.
Dar alții, inclusiv principalii negociatori ai acordului ai Parlamentului, au apărat textul final.
Dragoș Tudorache, unul dintre cei doi parlamentari care au condus Legea AI prin Parlament – și membru al aceluiași grup politic ca Hahn – a spus că legea privind recunoașterea facială a fost „sprijinita de o majoritate” a membrilor de conducere a parlamentului și că „reflectă acordul politic atins” în decembrie.
Guvernele UE sunt programate să primească textul final al Actului AI pe 24 ianuarie, cu scopul de a-l da undă verde pe 2 februarie. După aceea, Parlamentul va trebui să adopte legea cu un vot în plen. Comisiile parlamentare, grupurile politice sau alianțele a peste 40 de parlamentari vor putea propune amendamente – care, dacă sunt aprobate, vor avea nevoie de lucrări legislative suplimentare în Consiliu și Parlament.
