Reacția imensei majorități a liderilor europeni la alegerile din Moldova, Georgia și România ne spune că, de acum înainte, important nu este să votezi, ci să votezi corect. În aceste vremuri de turbulențe geopolitice, se pare că UE și-a pierdut busola democratică. Ceea ce nu este de bun augur pentru viitorul ei, scrie Atlantico.
Alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate din cauza suspiciunilor de imixtiune după ce candidatul Călin Georgescu, adesea clasificat drept extremă-dreaptă, a ajuns pe primul loc în primul tur.
Evenimentele cele mai notabile nu sunt neapărat cele mai remarcate, mai ales în acest sfârșit de an amețitor, între victoria răsunătoare a lui Trump și inaugurarea sa, discuțiile de pace în Ucraina, căderea lui Assad în Siria cu Turcia în ambuscadă, criza politică în Georgia, de parcă o lume veche ar fi izbucnit în flăcări înainte de a preda ștafeta. În acest context plin de răsturnări de situație, există unul a cărui gravitate este proporțional inversă cu indiferența pe care o stârnește și anume anularea alegerilor prezidențiale din România. Acest episod marchează un punct de cotitură fără precedent pentru că este prima dată când un vot este anulat în cadrul UE fără ca aceasta din urmă (atât statele membre, cât și instituțiile europene) să fie supărată.
Ciudat, pentru că dincolo de profilul politic al candidaților, sunt multe întrebări de pus. Ce se întâmplă dacă, pe baza unor scuze nefondate, fără dovezi și cu o casualitate fără precedent, UE în ansamblu ar susține o lovitură de stat? Faptele sunt copleșitoare. Pe 24 noiembrie, spre surprinderea tuturor, Câlin Georgescu, candidat independent, necunoscut, a ajuns pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce sefii partidelor socialiste și liberale care formau coaliția guvernamentală nici măcar nu s-au calificat pentru al doilea tur. Uimire generală urmată de un recurs sumar în fața Curții Constituționale care, totuși, a validat în unanimitate rezultatele votului din 2 decembrie. Cu o zi înainte, pe 1 decembrie, românii au mers din nou la vot pentru a-și alege parlamentul, alegeri legislative care au confirmat rezultatele din sondaje și au confirmat mai mult sau mai puțin coaliția de la putere. Nimeni nu găsește nimic în neregulă.
Dar, într-o întorsătură, pe 6 decembrie, cu două zile înainte de turul doi și cu patru zile după validarea primului tur, Curtea Constituțională a făcut o răsturnare de situatie și pe baza unui raport prost fundamentat al Înaltului Consiliului de Apărare a Țării care a punctat în termeni generici o posibilă intervenție străină în campania lui Georgescu prin intermediul rețelei TikTok fără a aduce vreo dovadă, anulează în unanimitate, sine die, primul tur al alegerilor prezidențiale! Deci, fără dovezi concrete, fără acuzații de fraudă electorală, pe baza unor simple suspiciuni și nereguli minore, aceeași instanță care confirmase legalitatea votului, s-a schimbat patru zile mai târziu și a anulat pur și simplu alegerile prezidențiale, în timp ce alegerile legislative care au avut loc o săptămână mai târziu au ramas perfect valabile.
Între timp, este transmisă rept justificare oficială narațiunea potrivit căreia mâna lungă a lui Putin l-ar fi adus în mod artificial pe candidatul „pro-rus” într-un context geopolitic încărcat. Doar că faptele o neagă implacabil. Pe de o parte, TikTok se apără dezvăluind mișcări suspecte legate de vot: sunt minime și afectează mai mulți candidați. În plus, într-o altă întorsătură, pe 21 decembrie, o investigație efectuată de autoritățile fiscale a dezvăluit că impulsul lui Georgescu pe TikTok ar fi fost de fapt finanțat de Partidul Liberal, care spera astfel să disperseze votul oponenților săi prin promovarea acestui candidat necunoscut. Deci, motivul deja subțire al interferenței ruse a fost de fapt complet fals. Și, între timp, Comisia Europeană deschide o anchetă împotriva TikTok, invocând interferența Rusiei care nu există. Înțelege cine poate...
Nu se schimbă însă nimic, primul tur de scrutin rămâne anulat, votul este amânat pe termen nelimitat, iar președintele în funcție, Klaus Ioannis, își prelungește efectiv mandatul. Toate acestea, cu sprijinul administrației Biden și în tăcerea asurzitoare a unei UE care, totuși, aparent se răzvrătește asupra Georgiei. Contrastul este izbitor: de partea Tbilisi, Uniunea încearcă să adopte sancțiuni împotriva unui guvern care a câștigat alegerile cu mult înaintea unei opoziții foarte divizate în timpul alegerilor ale căror rezultate finale au fost incluse în raportul final al OSCE (care descrie, de asemenea, anumite nereguli); Pe de alta parte, la București, Bruxelles și majoritatea capitalelor se comportă literalmente ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Indiferent dacă această tăcere este jenată sau mulțumită, este deranjant să vezi că UE strigă la Tbilisi în timp ce tolerează o negare fără precedent a democrației pe propriul său teritoriu.
O deriva îngrijorătoare care spune multe, atât despre entuziasmul unei UE în zorii unui al doilea mandat Trump care va rejuca cartile geopolitice în Europa, cât și despre impulsul autocratic pe care îl provoacă acest entuziasm. Cu siguranță, este imposibil să ignorăm lunga tradiție rusă de ebrietate și obiectivul său de a destabiliza Occidentul, așa cum a făcut-o în Catalonia prin sprijinirea separatiștilor.Dar să fim atenți ca această neîncredere legitimă să nu se transforme într-un pretext universal pentru a reduce la tăcere democrația, într-o scuză a celor care nu știu să piardă, într-un joker "reductio ad Putinum" invocat fără discernământ pentru a justifica mijloacele prin scopuri, într-o lume a cărei complexitate se reduce la ecuația pro-UE sau pro-Rusia.
Totuși, aici suntem. Reacția imensei majorități a liderilor europeni la alegerile din Moldova, Georgia și România ne spune că, de acum înainte, important nu este să votezi, ci să votezi corect. În aceste vremuri de turbulențe geopolitice, se pare că UE și-a pierdut busola democratică. Ceea ce nu este de bun augur pentru viitorul ei.
