UE ajunge la un acord „istoric” pentru pactul privind migrația: "Solidaritate obligatorie"

20 Dec 2023
UE ajunge la un acord „istoric” pentru pactul privind migrația: "Solidaritate obligatorie"

Noul Pact privind migrația și azilul prevede, în special, un control consolidat al sosirilor de migranți în UE, centre închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre în beneficiul statelor aflate sub presiune, scrie Le Figaro

După ani de discuții și o noapte întreagă de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns miercuri dimineață la un acord, denunțat de apărătorii drepturilor omului, cu privire la reforma spinoasă a sistemului european de migrație . „S-a găsit un acord politic cu privire la cele cinci dosare ale noului Pact privind migrația și azilul”, a scris președinția spaniolă a Consiliului UE pe X (fostul Twitter). Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat un „moment istoric”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și ea despre un „acord istoric”. Președintele Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, s-a declarat „foarte mândră”, crezând că este „probabil cel mai important acord legislativ al acestui mandat”.

Întâmplător, acest acord a venit la scurt timp după adoptarea în Franța a unei controversate legi a imigrației, care a provocat o criză în tabăra președintelui Emmanuel Macron datorită sprijinului extremei drepte.

Pactul privind azilul și migrația, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, este o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul unei propuneri anterioare din 2016, în urma crizei refugiaților.

Control consolidat

Acesta prevede, în special, un control consolidat al sosirilor de migranți în UE, centre închise în apropierea granițelor pentru returnarea mai rapidă a celor care nu au dreptul la azil și un mecanism de solidaritate obligatorie între țările membre în beneficiul statelor aflate sub presiunea migrației. Acordul politic va trebui în continuare aprobat în mod oficial de către Consiliu (state membre) și Parlamentul European.

Acest acord reprezintă „o soluție echilibrată care nu mai lasă țările limitrofe UE, expuse presiunii migratorii, să se simtă singure”, a declarat ministrul italian de interne Matteo Piantedosi într-un comunicat de presă. Aprobarea acordului este un mare succes pentru Europa și pentru Italia, care acum va putea conta pe noi reguli pentru a gestiona fluxurile migratorii și a lupta împotriva traficanților de persoane”, a adăugat el. Italia se află în prima linie a sosirilor de migranți care doresc să ajungă în Europa prin Marea Mediterană din Africa de Nord, iar Roma consideră că țările UE nu fac suficient pentru a ajuta.

Obiectivul este o adoptare finală a tuturor textelor înainte de alegerile europene din iunie 2024, în timp ce problema imigrației monopolizează dezbaterea politică în multe țări europene, pe fundalul ascensiunii extremei drepte și a populiștilor.

Reforma, însă, stârnește critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, inclusiv Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au scris luni negociatorilor o scrisoare deschisă pentru a-i avertiza cu privire la riscul ca acest pact de migrație să ducă la „un sistem prost conceput, costisitor și crud ”.

Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact „ care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei ”. „ Ieșim cu un text care este mai rău decât situația actuală (...) Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa”, a declarat el pe X (fostul Twitter).

Solidaritate obligatorie

Reforma discutată la Bruxelles păstrează regula în vigoare în prezent conform căreia prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de dosarul acestuia, cu unele ajustări. Dar pentru a ajuta țările mediteraneene, unde sosesc mulți exilați, se organizează un sistem de solidaritate obligatoriu în cazul presiunii migratorii. Alte state membre trebuie să contribuie prin îngrijirea solicitanților de azil (relocari) sau prin acordarea de sprijin financiar.

Reforma prevede, de asemenea, „filtrarea” migranților la sosire și o „procedură de frontieră” pentru cei care din punct de vedere statistic au cele mai puține șanse să obțină azil, care vor fi ținuți în centre pentru a putea fi returnați mai rapid în țara lor de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica resortisanților țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat, în medie în UE, este mai mică de 20%.

Consiliul (Statele membre) a insistat că și familiile cu copii sub 12 ani ar trebui să fie afectate de o astfel de procedură, care presupune o formă de detenție, în centre situate în apropierea granițelor sau aeroporturilor de exemplu.

Parlamentul European a obținut garanții privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în aceste proceduri de frontieră, privind condițiile de primire a familiilor cu copii mici, privind accesul la consiliere juridică gratuită pentru migranți, a indicat AFP europarlamentarul francez Fabienne Keller, raportor unul dintre texte.

Un alt text aprobat: un regulament privind situațiile de criză și forță majoră, menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat UE, cum ar fi în timpul crizei refugiaților din 2015-2016. Acesta prevede din nou solidaritatea obligatorie între statele membre și instituirea unui regim excepțional mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite, cu o posibilă prelungire a duratei detenției la frontierele externe ale blocului.

În prezent, UE se confruntă cu o creștere a sosirilor ilegale, precum și a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, o creștere de 17%. Cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârșitul anului 2023, potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA).

Alte stiri din Externe

Ultima oră