Într-o perioadă în care Europa încearcă să-și afirme vocea pe scena globală, refuzul lui Donald Trump de a o primi pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, este e un semnal clar de dispreț față de Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, fostul comisar european Thierry Breton spune ca gestul nu este doar nepoliticos, ci profund umilitor pentru cei 450 de milioane de cetățeni europeni pe care von der Leyen îi reprezintă. Când liderul unei superputeri tratează cu indiferență figura-cheie a instituțiilor europene, întrebarea devine inevitabilă: mai este Europa luată în serios sau doar tolerată?
Thierry Breton nu mai este comisar european din septembrie, însă pe scena publică francezul rămâne la fel de activ ca întotdeauna. Susține cu pasiune ideea unei Europe puternice, mai ales în aceste vremuri geopolitice tulburi. În acest context, faptul că viitorul cancelar german va fi, cel mai probabil, Friedrich Merz, este văzut de Breton într-o lumină pozitivă, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung
„Sunt foarte interesat de ceea ce se întâmplă în Germania, inclusiv din motive familiale, și nu subestimez semnificația faptului că domnul Merz întinde mâna către britanici și francezi pentru a discuta despre descurajarea nucleară”, a spus Breton într-un interviu acordat F.A.Z. El se așteaptă ca dialogul dintre Berlin și Paris să prindă un nou avânt. „Declarațiile lui Merz despre importanța parteneriatului franco-german sunt extrem de importante”, spune Breton. „Această forță, această prietenie pe care am construit-o după război pentru a reconstrui o Europă pașnică, trebuie acum să devină o putere capabilă să mențină pacea.”
„Această soartă poate fi doar una europeană”
„Friedrich Merz a fost printre primii care au spus că trăim o ruptură de epocă”, îl laudă Breton. De asemenea, el a avut curajul să afirme că Germania trebuie să-și ia destinul în propriile mâini, în special în ceea ce privește apărarea. „Această soartă poate fi doar una europeană”, avertizează francezul, care a împlinit 70 de ani în ianuarie. Înainte de mandatul său la Bruxelles, a condus gigantul IT Atos, aflat acum în dificultate financiară. Anterior, a fost ministru al Economiei și Finanțelor al Franței în timpul președintelui Jacques Chirac și CEO al France Télécom (acum Orange).
„Descurajarea nucleară oferită de SUA prin NATO, pe care ne-am bazat până acum, probabil nu mai este suficientă. Statele Unite nu mai sunt un garant al încrederii”, continuă Breton. Același lucru este valabil și în plan economic. Războiul comercial al lui Donald Trump a fost „o lovitură dură și clar anti-europeană”. El se declară chiar „șocat” de faptul că Trump nu a primit-o încă pe președinta Comisiei Europene.
Relația tensionată cu Ursula von der Leyen
Relația dintre Breton și Ursula von der Leyen a fost considerată tensionată în ultimii ani. În calitate de comisar responsabil de piața internă, industrie, apărare și spațiu, Breton a deținut mai multă putere decât alți comisari, ceea ce a dus adesea la conflicte cu von der Leyen. În noua comisie, influența lui urma să fie redusă semnificativ, motiv pentru care a decis să se retragă. Totuși, acum evită să o critice.
„Nimeni nu are dreptul să ne dicteze”
„Ursula von der Leyen a fost numită de Parlamentul European și de Consiliul European. Ea ne reprezintă pe toți cei 450 de milioane de cetățeni ai UE. Trebuie respectată”, subliniază Breton. Europenii nu aleg cine reprezintă democrația americană sau China, ci discută cu cei care sunt aleși sau numiți. „Refuzul de a o primi pe Ursula von der Leyen este o umilință pentru noi!”, se revoltă el. „Ea trebuie să meargă la Washington pentru a conduce negocierile. Poate că asta nu-i convine lui Trump, dar e decizia democrației noastre.”
Breton are o viziune clară asupra modului în care Europa ar trebui să răspundă. „Răspunsul Europei la acest război comercial trebuie să fie fără agresivitate, fără exagerări și, mai ales, unit”, spune el. Sunt necesare, însă, trei linii de negociere, având în vedere că Trump are trei obiective: majorarea tarifelor vamale cu 10% la nivel global pentru a reduce impozitul pe profit la 15%, reindustrializarea sectoarelor-cheie precum auto, farmaceutic și semiconductori, și reducerea deficitului comercial.
„Negocierile comerciale și industriale trebuie purtate separat, ideal pe sectoare”, recomandă Breton. Totodată, există subiecte care „nu sunt negociabile”. „Integritatea noastră teritorială, ca în cazul Groenlandei, și cea democratică – cum ar fi legislația privind protecția consumatorului, spațiul digital sau mediul – nu pot fi puse în discuție”, avertizează el. „Aceasta este responsabilitatea președintei Comisiei și ea trebuie să o exprime clar și ferm.”
„Francezii nu sunt împotriva Mercosur”
În perioada sa de comisar, Breton a fost adesea acuzat că promovează excesiv interesele Franței și că este prea apropiat de Palatul Élysée – mai ales din partea germană. Azi, însă, adoptă un ton mai nuanțat, inclusiv în politicile comerciale. „Trebuie să finalizăm acordul cu Mercosur”, spune el, în timp ce guvernul francez se opune ratificării tratatului cu statele sud-americane, temându-se de protestele fermierilor din cauza importurilor.
Breton înțelege, totuși, rezervele față de forma actuală a acordului. „Negociem de 25 de ani, adică o generație. Între timp, s-au schimbat multe”, explică el. Europa a adoptat legi privind protecția consumatorilor și a mediului. „Acestea sunt fundamente ale democrației europene, asigură bunăstarea și, într-un sens mai larg, securitatea cetățenilor noștri.”
„Suntem una dintre cele mai mari piețe interne din lume, iar cei care vor să facă comerț cu noi sunt bineveniți”, afirmă el. „Dar trebuie să respecte legile europene. Francezii nu sunt, prin definiție, împotriva Mercosur, ci vor doar respectarea principiului reciprocității, în special în ceea ce privește sănătatea, reglementările și protecția mediului.” Este „esențial să ne păstrăm realizările democratice.”
„Iluminismul a pornit din Europa”
Același lucru este valabil și pentru spațiul digital, spune Breton, referindu-se la Legea privind serviciile digitale (DSA), adoptată în mandatul său. Scopul acestei legi este ca ceea ce este interzis în spațiul fizic să fie interzis și online. „Iluminismul a pornit din Europa. Libertatea de exprimare este foarte importantă pentru noi. Dar are și limite, cum ar fi interzicerea discursurilor antisemite, rasiste sau teroriste.”
În plus, în mediul online apare un factor suplimentar: algoritmii care amplifică artificial anumite conținuturi. „Aceștia trebuie controlați”, afirmă Breton. „Trebuie să știm ce se întâmplă în algoritmi. Astfel putem preveni modificările ascunse care pot afecta democrația.”
Europa poate avansa rapid, dacă este unită
„Legea DSA nu controlează opiniile, ci efectele potențial dăunătoare ale amplificării algoritmice”, precizează el. „Și vreau să amintesc că aproape 90% dintre eurodeputați au votat pentru această lege și pentru celelalte acte legislative europene în domeniul digital, inclusiv membri ai extremei drepte.” Asta arată „un sprijin democratic foarte puternic, fără precedent în istoria noastră parlamentară.”
Pentru Breton este clar: „Dacă ne dotăm cu mijloacele necesare, Europa poate progresa rapid.” În autocrații poate merge mai repede, dar europenii „au demonstrat că pot reuși” – dacă dau dovadă de „leadership puternic”. El amintește de sistemul de sateliți Galileo, relansarea procesului de înarmare europeană și de experiența sa în timpul pandemiei.
„Uitați-vă ce am reușit cu vaccinurile, când eram responsabil de acest domeniu. Credeți că a fost ușor să-i facem pe toți să tragă în aceeași direcție?”, explică el. „Nu voi da nume, dar îmi amintesc foarte bine o serie de șefi de stat sau de guvern care mă sunau și îmi spuneau că poate ar fi mai bine să luăm vaccinul Sputnik, pentru că fuseseră sunați de Vladimir Putin.” Breton spune că va dezvălui aceste nume abia în memoriile sale.
D. Trump refuse encore de recevoir U. von der Leyen
— Thierry Breton (@ThierryBreton) April 17, 2025
Elle est pourtant LA représentante légitime de l'UE pour les discussions commerciales.
La "ghoster" est inacceptable.
Ce mépris institutionnel nous humilie
“Das bedeutet, uns zu demütigen” @faznet⤵️https://t.co/cXPbziYdc9
