The Washington Post: Kremlinul încearcă să construiască o coaliție împotriva războiului în Germania

22 Apr 2023
The Washington Post: Kremlinul încearcă să construiască o coaliție împotriva războiului în Germania

Căsătoria dintre extrema dreaptă și extrema stângă a Germaniei este un obiectiv al Kremlinului, potrivit unor documente rusești revizuite de The Washington Post

Când 13.000 de demonstranți s-au adunat la Poarta Brandenburg pe 25 februarie pentru a cere încetarea livrărilor de arme către Ucraina, protestul a fost condus de Sahra Wagenknecht, un membru al parlamentului din partidul de extremă stânga Die Linke din Germania cu ambiții naționale. Wagenknecht a criticat perspectiva ca tancurile germane, care urmează să fie livrate în curând în Ucraina, să poată fi folosite din nou pentru a trage în „femei și bărbați ruși”.

„Nu vrem ca Germania să fie atrasă mai adânc în acest război”, a spus ea, în timp ce a cerut crearea unei noi mișcări de pace și a condamnat vărsarea de sânge din Ucraina, fără a menționa invazia Rusiei.

Printre mulțimea de la Berlin s-a numărat Jürgen Elsässer, redactorul unei reviste de extremă-dreapta, și zeci de membri ai partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), care au aplaudat apelurile lui Wagenknecht de a nu sprijini Ucraina. Revista Compact a lui Elsässer declarase recent pe coperta că Wagenknecht era: „Cel mai bun cancelar — un candidat pentru stânga și dreapta”.

Adunarea opozanților politici la Berlin sub steagul păcii are loc de luni de zile, deși uniunea rămâne ad-hoc și neoficială. Însă căsătoria cu extremele Germaniei este un obiectiv explicit al Kremlinului și a fost propus pentru prima dată de înalți oficiali de la Moscova la începutul lunii septembrie, potrivit unor documente sensibile rusești, în mare parte datate din iulie până în noiembrie, care au fost obținute de un serviciu de informații european și revizuite de The Washington Post.

Documentele înregistrează întâlniri dintre oficialii Kremlinului și strategii politici ruși, precum și ordinele Kremlinului ca strategii să se concentreze asupra Germaniei pentru a construi sentimentul antirăzboi în Europa și a diminua sprijinul pentru Ucraina. Dosarele prezintă, de asemenea, eforturile strategilor de a implementa aceste planuri și rapoartele lor către Kremlin. Documentele nu conțin niciun material care să înregistreze comunicările dintre strategii ruși și orice aliați din Germania. Dar interviurile arată că cel puțin o persoană apropiată lui Wagenknecht și mai mulți membri AfD erau în contact cu oficiali ruși în momentul în care erau întocmite planurile.

Documentele – ale căror detalii au fost coroborate pe scară largă de oficiali din guvernele occidentale – arată pentru prima dată încercările directe ale Kremlinului de a interveni în politica germană, încercând să creeze o nouă coaliție între Wagenknecht, extrema stângă și AfD, precum și susține protestele extremiștilor de stânga și de dreapta împotriva guvernului german.

Scopul unei noi formațiuni politice, potrivit unui document din 9 septembrie, ar fi să câștige „o majoritate la alegeri la orice nivel” în Germania și să reseteze AfD pentru a-și spori poziția dincolo de 13%. Resetarea, prezentată printre documentele într-un manifest propus pentru AfD, care a fost scris de strategii politici de la Kremlin, include transformarea AfD în partidul „unității germane” și declararea sancțiunilor împotriva Rusiei ca fiind contrare intereselor germane.

„Politicienii inadecvați, incapabili să calculeze consecințele deciziilor lor, au târât Germania în conflict cu Rusia – un aliat natural al țării noastre și al poporului nostru”, se arată în manifest. „Interesele noastre cer restabilirea relațiilor normale de parteneriat cu Rusia. … Astăzi în Germania există doar două partide: partidul dușmanilor Germaniei și partidul prietenilor ei.” Din documente nu este clar dacă manifestul a ajuns vreodată la cineva din AfD.

Eforturile de a construi un sentiment antirăzboi în Germania fac parte dintr-un front ascuns în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece Kremlinul încearcă să submineze unitatea occidentală și să înghețe războiul în condițiile sale. Exploatarea protestelor de pace pentru a diviza Occidentul repetă tactici care au fost perfecționate pentru prima dată în perioada sovietică și au revenit în prim-plan de la invazia Ucrainei de către Rusia. Elsässer, în vârstă de 66 de ani, care a migrat de la stânga comunistă la extrema dreaptă de-a lungul vieții sale politice, a condus pentru prima dată demonstrații în anii 1980 împotriva desfășurării rachetelor americane Pershing II în Germania de Vest. Revista sa Compact este acum descrisă de oficialii germani drept un mijloc de propagandă a Kremlinului.

„Cunoaștem [aceste tactici] din Războiul Rece, când sovieticii au încercat să influențeze și să manipuleze mișcările antirăzboi”, a spus un înalt oficial german de securitate care, ca și alții, a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile.

Dosarele indică faptul că, pe 13 iulie, primul adjunct al șefului de stat major al Kremlinului, Serghei Kiriyenko, a reunit un grup de strategi politici ruși și le-a spus că Germania va deveni „centrul” eforturilor Moscovei de a submina sprijinul pentru Ucraina în Europa.

Strategia propusă de Kremlin ar aduna două facțiuni germane cu poziții pro-ruse de lungă durată. Wagenknecht, în vârstă de 53 de ani, este o fostă comunistă care a crescut în Germania de Est și s-a ciocnit de mai multe ori cu conducerea tradițională a lui Die Linke, inclusiv în privința poziției ei populiste împotriva imigrației neautorizate și a afirmațiilor ei că partidul a fost prea concentrat pe elite, nu pe clasa muncitoare.

Sondajele de opinie arată că popularitatea ei este în creștere la nivel național și ea gândește deschis să formeze un nou partid. Experții germani prevăd că ea va obține sprijin de la baza AfD și, în general, ar putea strânge până la 24% din voturile naționale, potrivit unui sondaj recent citat de revista germană Der Spiegel, care tocmai a pus-o pe Wagenknecht pe coperta sa.

Wagenknecht a declarat pentru The Post că nu va exista „o cooperare sau alianță” între ea „și elementele AfD sub nicio formă”. Ea a spus că orice sugestie că ar fi primit comunicări de la oficiali ruși sau de la reprezentanții acestora care propun o alianță cu AfD este „absurdă”, adăugând că „nu a fost în contact cu nimeni din statul rus sau cu niciunul dintre reprezentanții acestuia”.

AfD – numit de unii din Germania partidul „înțelegătorilor cu Putin” – a repetat opinia Kremlinului potrivit căreia războiul din Ucraina a fost declanșat de Statele Unite și că Rusia pur și simplu se apăra de încercuirea NATO în timp ce protejează vorbitorii ruși din estul Ucrainei. Moscova a cultivat de mult zeci de membri AfD, în special prin călătorii fastuoase, cu toate cheltuielile plătite, în Rusia, arată documentele și interviurile.

Din documente nu este clar modul în care strategii politici care lucrează cu Kremlinul au încercat să comunice cu membrii AfD sau alți potențiali aliați germani despre planurile Moscovei. Însă, la scurt timp după ce Kremlinul a dat ordin să se creeze o uniune între Wagenknecht și extrema dreaptă, deputații AfD au început să vorbească în sprijinul ei în parlament, iar membrii partidului i-au scandat numele la mitinguri. Björn Höcke, președintele AfD din Thüringen, estul Germaniei, a invitat-o public să se alăture partidului.

AfD, precum și co-liderul său, Tino Chrupalla, au refuzat să comenteze ca răspuns la întrebările legate de alianță și dacă AfD a primit vreo comunicare de la Kremlin sau de la persoane apropiate care propune o astfel de uniune.

Unii din AfD au descris efortul rusesc ca fiind previzibil, dar neavând neapărat vreun rol real în trasarea direcției partidului, mai ales că cele două tabere germane au avut opinii diametral opuse cu privire la conducerea economiei. „Desigur, rușii vor folosi orice oportunitate, dar pentru ei este doar o teorie”, a spus un membru al parlamentului AfD, vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile ale partidului. „Este un fel de plan de luptă teoretic. Dar nu este ceea ce exersăm noi aici.”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Kremlinul ar fi fost implicat în orice eforturi de a interveni în politica germană. „Acesta este 100% fals”, a spus Peskov pentru The Post. „Nu am intervenit niciodată înainte și acum chiar nu avem timp pentru asta.”

Cel puțin două figuri-cheie – una din AfD și alta apropiată de Wagenknecht – au declarat că au fost în contact cu oficiali ai Kremlinului sau aliați ai Kremlinului în momentul în care erau întocmite propunerile Moscovei pentru o coaliție. În plus, trei parlamentari AfD au călătorit în Rusia pe 20 septembrie, dar au întrerupt călătoria după mai puțin de o zi în urma protestului public - și a cenzurii din partea conducerii partidului AfD - față de planurile lor de a vizita Donbas.

Una dintre persoanele aflate în contact cu oficialii ruși a fost Ralph Niemeyer, fostul soț al lui Wagenknecht. El a declarat pentru The Post că era încă în comunicare aproape zilnică cu Wagenknecht și că în timpul recentelor întâlniri cu oficiali de la Kremlin de la Moscova i-a fost clar că „există anumiți oameni în Rusia care au [un] interes” într-un uniunea dintre Wagenknecht și extrema dreaptă.

„Știu din discuțiile private cu acești oameni că sunt conștienți de potențialul pe care l-ar avea acest lucru”, a spus Niemeyer, a cărui casă a fost percheziționată la sfârșitul lunii martie, ca parte a unei anchete penale pentru presupusa sa implicare într-un complot al ultra-dreapta, Mișcarea Reichsbürger pentru răsturnarea guvernului german - acuzații pe care Niemeyer le neagă.

În ciuda interesului Kremlinului, a spus Niemeyer, Wagenknecht nu va accepta niciodată niciun sprijin din partea Moscovei. „Asta ar distruge imediat acest proiect pentru că... l-ați văzut cu Marine Le Pen în Franța. Ea a împrumutat doar niște bani de la o bancă rusă, și nici măcar o donație, iar asta a costat-o președinția. Sahra nu poate face această greșeală.”

Wagenknecht a spus că nu va comenta despre contactele ei private ca răspuns la o întrebare despre dacă a avut o comunicare frecventă cu Niemeyer.

Celălalt individ a fost Petr Bystron, un carismatic membru al parlamentului AfD. Bystron a călătorit în secret în Belarus timp de trei zile în noiembrie; el a recunoscut călătoria abia după ce a fost expusă de presa lituaniană și germană. Bystron a declarat pentru The Post că s-a întâlnit cu ministrul de externe din Belarus și că vizita a fost o misiune de constatare a faptelor pentru a pregăti o inițiativă de pace AfD, nu pentru a discuta despre politica germană. El a spus că nu s-a întâlnit cu niciun oficial rus. O călătorie pe care o făcuse la Kiev pentru a-l vizita pe Viktor Medvedchuk, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, care se afla în arest la domiciliu, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei, a stârnit îngrijorări și în rândul oficialilor europeni, potrivit unui oficial european de securitate.

Va fi complicat

La începutul lunii iulie, Putin a declarat că „chiar și în țările care sunt încă sateliți ai Statelor Unite, există o înțelegere tot mai mare că supunerea oarbă a elitelor lor conducătoare față de stăpânul lor, de regulă, nu coincide neapărat cu interesele lor naționale, și de cele mai multe ori le contrazice simplu și chiar radical.”

Câteva zile mai târziu, Kiriyenko i-a convocat pe strategii politici la Kremlin, iar aceștia au început să încerce să exploateze contradicția percepută identificată de Putin, arată documentele. Strategilor politici li s-a spus, la întâlnirea cu Kiriyenko, că principala lor țintă era Germania, unde urmau să discrediteze Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și NATO, în timp ce îi convingea pe germani că sunt vătămați de sancțiunile impuse Rusiei, arată unul dintre documentele din 13 iulie. Cota populației germane în favoarea îmbunătățirii relațiilor cu Rusia, a cerut Kiriyenko, urma să fie sporită cu 10% într-un interval de trei luni, arată un document ulterior.

Strategii politici ruși au criticat dificultatea sarcinii lor. „Acest lucru va fi complicat”, a remarcat unul dintre ei. S-au luptat imediat să lucreze cu fermele rusești de troli pentru a scoate sloganuri pentru platformele germane de socializare și proteste - „Cumpărați gaz, nu război” și „Ucraina vrea război, Germania vrea pace”. Pregătirea sloganurilor pentru protestele privind creșterea costurilor energiei a constituit o altă parte a strategiei, conform documentelor, deși această problemă nu a reușit să capete multă acțiune din cauza unei ierni blânde în Europa și a capacității guvernului german de a diversifica aprovizionarea cu energie.

Campania s-a extins chiar și la graffiti-uri pictate pe pereți  în toată Germania și apoi fotografiate și plasate în presa germană, arată documentele. Acestea au inclus un desen cu un „unchi Sam” gras care spunea „Încă mai suport câțiva ani”. Un altul îl înfățișa pe ministrul german de externe Annalena Baerbock stând pe conducta de gaz natural Nord Stream care leagă Rusia și Germania, fluturând un steag ucrainean și spunând: „Nu-mi pasă ce cred germanii”. Nu este clar dacă a apărut vreunul dintre aceste graffiti.

Strategii au raportat progresul lor cel puțin o dată pe lună oficialilor de la Kremlin, arată documentele, folosind o prezentare de bord pentru a demonstra acoperirea rețelelor lor de socializare, a conturilor Telegram și a altor mijloace media, cum ar fi un talk show YouTube, „Înțelegerea rușilor”. înființat în august.

Până la sfârșitul lunii august, arată documentele, strategii compilau informații despre protestele planificate în Germania, de la Neustrelitz, un oraș mic la nord de Berlin, până la Stuttgart, în vest. Protestele urmau să aibă loc sub conducerea extremei stângi sau extremei drepte, inclusiv demonstrații care urmau să fie conduse de mișcarea Reichsbürger. Strategii sperau să folosească mitingurile ca o oportunitate de a-și promova propria agendă, a declarat un oficial de securitate familiarizat cu documentele, adăugând că ei ar fi putut iniția unele dintre proteste.

Manifestanții care participau la protestele desfășurate în fiecare luni la Leipzig și Neustrelitz au purtat sloganuri întocmite de strategii de la Kremlin, cerând la Leipzig: „Lansați imediat Nord Stream 2!” „Ridicați sancțiunile anti-ruse!” și „Prețuri mai mici la energie electrică!” În Neustrelitz, ei au declarat: „Vrem să trăim și nu doar să supraviețuim!” și „Cu ce ne vom încălzi iarna?”
Strategii politici ruși au compilat informații despre protestele planificate în Germania, inclusiv pentru plimbările organizate la Leipzig și Neustrelitz, și au elaborat sloganuri.

„Trebuie să alegi o parte, mai ales în timp de război”

Pentru mulți membri ai parlamentului AfD, alinierea partidului cu Rusia în legătură cu războiul din Ucraina și cu agenda anti-LGBTQ și anti-globalistă a Kremlinului este firească – și, insistă ei, nu este dictată de Moscova. Partidul a fost înființat în 2013, în opoziție cu gestionarea de către guvernul german a crizei din zona euro, dar a luat în curând poziții de dreapta din ce în ce mai dure: anti-imigrație și critici împotriva a ceea ce membrii partidului considerau elitele guvernamentale liberale și atlantiste ale Germaniei.

„În mod normal, apărarea Ucrainei ar coincide cu propriile noastre interese în ideea de suveranitate națională. Credem într-o Europă a patriilor”, a declarat Andreas Kalbitz, fost președinte al AfD din Brandenburg și membru al consiliului executiv al partidului până în 2020, când a fost demis din cauza apartenenței sale la un grup neo-nazist. „Dar acesta este un război proxy. Și pentru mulți oameni conservatori, Putin este singurul mare jucător care lucrează împotriva întregii idei a liberalismului occidental. … Trebuie să alegi o parte, mai ales în timp de război. Dar nu poți spune că AfD este un fel de a cincea coloană.”

Kalbitz, ca mulți alți membri ai parlamentului AfD, a fost un invitat frecvent la Moscova. Cheltuielile parlamentarilor AfD, arată documentele din documente, au fost adesea plătite din pisicuța Kremlinului, adesea prin „Fundația Rusă pentru Pace”, o organizație condusă de șeful comisiei de afaceri externe a parlamentului rus, Leonid Slutsky. Fundația „va acoperi cheltuielile pentru călătoria dumneavoastră în Rusia”, a spus o astfel de invitație din partea lui Slutsky către Kay Gottschalk, un parlamentar AfD, din 3 octombrie 2018, potrivit unuia dintre documente. Gottschalk a refuzat să comenteze.

Kalbitz a insistat că gazdele sale de la Kremlin nu au oferit niciodată banii partidului – și a remarcat că Alexander Gauland, unul dintre părinții fondatori ai AfD, a spus că partidul nu va accepta niciodată dacă i se oferă. Dar el a recunoscut că nu poate vorbi în numele tuturor parlamentarilor AfD și a spus că rușii și-au uimit frecvent oaspeții cu ospitalitate somptuoasă. În cazul său, aceasta a inclus o seară într-unul dintre cele mai ornamentate palate imperiale din Sankt Petersburg, Palatul Yusupov, închiriat doar pentru câțiva vizitatori AfD și gazdele lor conectate la Kremlin, cu o reprezentație privată a soliştilor de la Teatrul Bolshoi. . „Rușii cred că pot face majoritatea lucrurilor cu bani”, a spus Kalbitz.

Scurgerile de e-mailuri de la oficiali ruși, inclusiv un atașat la Ambasada Rusiei la Berlin, raportate anterior în Der Spiegel în cooperare cu Centrul de dosare din Londra, au oferit câteva informații despre modul în care rușii își priveau oaspeții germani. „Vom avea propriul nostru deputat controlat în mod absolut în Bundestag”, se spunea într-un e-mail din aprilie 2017 despre Markus Frohnmaier, un membru al parlamentului AfD și un invitat în mai multe junkets. Frohnmaier a negat anterior afirmația și nu a răspuns la o solicitare de comentariu din partea The Post.

Membrii AfD și Niemeyer au continuat să călătorească în Rusia de la începutul războiului. Când Niemeyer a călătorit la Vladivostok, un oraș rusesc din Orientul Îndepărtat, în septembrie, a postat pe rețelele de socializare imagini cu întâlnirile sale la un forum economic cu Peskov, ministrul de externe Serghei Lavrov și Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom.

Niemeyer a spus atunci că era acolo pentru a negocia un nou contract de furnizare de gaze prin Nord Stream 2 cu Moscova, în numele a ceea ce el a numit „un guvern german în exil”.

Scopul exercițiului a fost clar: o cascadorie publicitară pentru a încerca să exercite presiuni asupra guvernului cancelarului Olaf Scholz pentru a căuta o nouă relație cu Moscova, în timp ce întreprinderile germane s-au descurcat cu creșterea costurilor energiei. Niemeyer a declarat pentru The Post că a livrat o copie a contractului propus biroului cancelarului, apoi i-a spus lui Alice Weidel, co-liderul AfD, care a ridicat problema cu Scholz în parlament.

„Ea a spus: „Dar dacă am afla mai târziu că ești la o ofertă de la Gazprom și nu ai semnat-o?”, a spus Niemeyer.

Niemeyer a spus că s-a întors la Moscova după exploziile de la Marea Baltică care au deteriorat conductele Nord Stream în septembrie și i s-a spus de un oficial de rang înalt de la Kremlin, Yury Ushakov, că proviziile ar putea fi încă livrate prin Nord Stream 2, unde o ramură a fost neavariată în explozii. În timpul acestor întâlniri, a spus el, i s-a oferit un telefon special criptat pentru a comunica în siguranță cu Peskov, care, a spus el, este, de asemenea, interesat de efortul de a uni Wagenknecht și AfD. Peskov nu a răspuns la o solicitare de comentarii despre dacă i-a dat un telefon criptat lui Niemeyer.

„Peskov nu vorbește în mod deschis despre [o astfel de alianță] pentru că nu poate fi citat ca spunând: „Ne dorim să se întâmple asta în Germania”. Aceasta este politica internă”, a spus el. „Dar știu că din discuțiile private cu acești oameni sunt conștienți de potențialul pe care l-ar avea acest lucru. … De aceea vorbesc cu oameni care sunt mai de dreapta și spun: „Să uităm de toate diferențele pe care le avem.”

Ideea unirii cu AfD, a spus el, până acum nu i-a stat bine fostei sale soții. Deși la protestul din 25 februarie, Wagenknecht a spus că i-a salutat pe toți cei care au „inima curată” și pentru pace și negocieri cu Rusia, ea s-a refuzat să caute în mod deschis o alianță cu extrema dreaptă, temându-se că aceasta i-ar costa sprijinul de stânga, spun susținătorii ei. Niemeyer a spus că, dacă și-ar forma propriul partid, ar putea strânge 10 până la 20 la sută din votul național, atrăgând un anumit sprijin AfD. Dar dacă ar crea oficial o alianță cu AfD, Niemeyer a afirmat, fără a cita vreun sondaj specific, „probabil că i s-ar acorda o majoritate”.

„Este extrem de populară în Germania, așa că ar câștiga cancelaria cu asta, da”, a spus el, adăugând că pregătește deja o platformă pentru Wagenknecht, în speranța care solicită principalului partid de opoziție din Germania, Uniunea Creștin Democrată, un Ancheta parlamentară privind gestionarea de către Scholz a unei fraude fiscale înainte de a deveni cancelar ar putea duce la alegeri anticipate. Rușii „ar sprijini-o imediat”, a spus Niemeyer, după ce au petrecut încă două săptămâni la Moscova în aprilie.

Unii din AfD se tem să-și unească forțele cu Wagenknecht, temându-se că ea va sfârși prin a dilua potențialul partidului ca forță națională. Deși o astfel de alianță ar putea câștiga voturi AfD în Germania de Est, ar costa partidul din vest, a spus Kalbitz. „Fără partea de vest a Germaniei, AfD nu va avea viitor la nivelul întregii republici. Nu intenționăm să ne pierdem statutul. Nu vreau să am o singură bucată de tort când pot avea întreaga brutărie. … Nu suntem aici pentru a îndeplini visele rusești.”

Dar pentru Bystron, purtătorul de cuvânt al AfD pentru politica externă, o alianță cu Wagenknecht este atractivă. „Este vizibil că pe de o parte există coaliția globalistă și pe de altă parte populiștii, în sensul pozitiv al cuvântului.”

Bystron a insistat că orice astfel de alianță se întâmplă în mod natural și nu are nimic de-a face cu niciun plan de la Kremlin. Susținătorii AfD s-au alăturat mai întâi extremei stângi pentru proteste împotriva restricțiilor din timpul pandemiei, a spus el. „Această coaliție este deja [aici]”, a spus el. „Oamenii sunt pe străzi. Sunt deja acolo. Ei stau unul lângă altul.”

Alte stiri din Externe

Ultima oră