Cu o zi înaintea celui de-al patrulea forum anual privind Stregia pentru regiunea Dunarii, reprezentantii societăţii civile din cele 14 țări care participă la macroregiunea Dunării (9 state membre UE- Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România și Croația- și 5 țări din afara UE- Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Ucraina și Republica Moldova) au discutat la Ulm, în cadrul evenimentului intitulat “Ziua Participării” despre inițiativele, planurile și dorintele societății, care ar trebui luate în considerare si chiar implementate de principalii actori politici cu putere de decizia.
S-a ajuns la un numitor comun în ceea ce privește faptul că Dunărea ar trebui să unească și la nivel economic și social aceste 14 țări și ar trebui elaborat un plan care să sprijine în special factorii locali și regionali.
Principalul motiv de îngrijorare este birocrația la nivelul UE, care îngreunează absorbția de fonduri în proiecte care vizează mai multe state în același timp.
Un alt aspect important este lipsa implicării societății civile. Profesorul Jan W. van Deth, de la Universitatea Mannheim, a evidențiat că România se confruntă cu mari probleme de implicare a societății civile.
“O democrație poate funcționa doar cu o societate civilă puternică”, a subliniat Jan W van Deth, care a prezentat o statistică deloc favorabilă României.
Țara noastră ocupă ultimul loc la implicarea societății civile, doar 24%, fiind devansată chiar și de Grecia și Bulgaria. În topul clasamentului se află țările scandinave, cu o implicare de peste 80%. Implicarea societății civile în macroregiunea Dunării este de doar 48%, iar, dacă eliminăm din statistică contribuția Germaniei și Austriei, procentajul scade la 42%.
“Scandinavia este o excepție, însă trebuie să avem grijă la ceea ce înseamnă societatea civilă. Trebuie să o delimităm de societatea non-civilă, naționalistă, xenofobă și extremistă. Trebuie să blocăm orice tentativă guvernamentală de regulizare a societății civile și trebuie să eliminăm dependența politică prin găsirea de mijloace de finanțare proprii”, a adăugat van Deth.
Organizatorii trag un semnal de alarmă privind discrepanțele majore din punct de vedere economic, social și educațional între țările din regiunea Dunării. “Cel mai mare risc al sărăciei și al izolării sociale în UE este înregistrat în România (40,3%) și Bulgaria (49%). Asta se datorează și creșterii abandonului școlar prematur și ratei șomajului din rândul tinerilor în zonele rurale și în comunitățile de rromi. Austria și Germania trebuie să servească drept exemplu pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor”.
Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, s-a alăturat joi reprezentanților la nivel înalt din cele 14 țări, care participă la macroregiunea Dunării, pentru a face un bilanț al progreselor înregistrate și pentru a decide cu privire la modul în care să dezvolte regiunea în viitor.
“La patru ani de la lansarea sa, vedem clar că strategia aduce rezultate tangibile. Putem fi mândri de ceea ce am construit. Cu toate acestea, nu trebuie să ne oprim aici: este necesar să reînnoim angajamentul politic și responsabilitatea de a trece de la vorbe la fapte pentru a aborda provocări comune în materie de transport, energie, securitate și, bineînțeles, creștere economică și creare de locuri de muncă”, a declarat Creţu.
Miniștrii țărilor din regiunea Dunării responsabili de fondurile UE au adoptat o declarație comună în care își exprimă angajamentul politic de a alinia resursele financiare disponibile cu strategia, în special fondurile structurale și de investiții europene, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european de vecinătate.
Aproximativ 1.200 de părți interesate au onorat invitatia la Ulm, inclusiv reprezentanți ai guvernelor naționale și regionale, ai sectorului privat, ai societății civile, ai mediului academic și ai mass-media.
Printre oaspetii de marcă ai evenimentului s-au numărat Peter Friedrich, ministrul pentru Afaceri Federale, Europene și Internaționale al landului Baden-Württemberg, Andrea Nahles, ministrul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania, Günther Oettinger, comisarul pentru Economie Digitală și Societate Digitală și comisarul european pentru Politica Regională, Corina Crețu.
