Aproape 50 de români se numără, duminică, printre candidaţii la alegerile locale din Belgia. Ei candidează pe listele diferitelor partide la aceste alegeri din Regatul Belgiei, fapt salutat, de altfel, de Ministerul Românilor de Pretutindeni într-un comunicat oficial. Alegerile locale din acest weekend se desfăşoară într-un climat de dezamăgire faţă de o clasă politică incapabilă să satisfacă nevoile diverse ale comunităţilor.
Deşi votul este obligatoriu în Belgia, mulţi dintre alegători se gândesc să îşi ia scutiri medicale pentru a nu participa, relatează corespondentul în Belgia al Televiziunii Române.
Candidaţii de origine română se prezintă la alegerile de duminică în încercarea de a ocupa funcţii de consilieri locali, în mai multe localităţi belgiene, inclusiv în capitala Bruxelles. Dorinţa afişată? Aceea de a realiza cât mai multe pentru comunitatea locală.
Birourile de vot s-au deschis la ora 08:00 dimineaţa, în cele 589 de comune ale regatului belgian. Peste 8 milioane de alegători sunt chemaţi să înnoiască reprezentarea în cele 581 de consilii comune (în Flandra, 15 entităţi fuzionează pentru a forma alte 7 noi), precum şi cele 10 consilii provinciale pentru cei care locuiesc în Flandra sau Wallonia, scrie 7sur7.be.
Bat spre suta de mii
”Prezența românilor pe scena politică belgiană ne arată că avem oameni frumoși, implicați, muncitori care ne fac cinste oriunde se află. Astfel, prin nivelul mare de implicare în viața politică și nu numai, demonstrăm că România e activă pretutindeni în lume. În plus, prin alegerile din 14 octombrie 2018 din Regatul Belgiei arătăm contribuția și efortul comun al conaționalilor noștri de a crea o imagine frumoasă a românilor și a României", se arată în comunicatul Ministerului Românilor de Pretutindeni.
În Bruxelles trăiesc aproape 40.000 români (9% dintre locuitori), iar în toată Belgia sunt peste 70.000 de conaționali.
Candidaţii
Unul dintre candidaţii de origine română este Carmen Hopârtean. Ea participă la alegerile locale din capitala Europei, miza acestora pentru comunitatea noastră fiind aceea de apărare a drepturilor cetăţenilor români. Carmen Hopârtean - de numele ei se leagă unul dintre cele mai importante proiecte: Casa de cultură belgo-română, scrie rador.ro.
Ea candidează ca independent pe lista din Bruxelles-Capitală, o circumscripţie care cuprinde patru comune: Bruxelles, Laeken, Neder-Over-Heembeek şi Haeren. Este cea mai mare circumscripţie.
"Acţiunile pe care eu le voi face se adresează în primul rând comunităţii de români, care este foarte numeroasă aici, la Bruxelles, dar nu numai, în general, comunităţilor care vin din est şi tuturor persoanelor care se simt atrase de propunerile pe care eu le-am făcut în momentul în care m-am angajat să candidez. Şi Bruxelles îşi va alege aceşti reprezentanţi duminică, pentru că este capitala Europei şi trebuie să aducă cetăţenilor săi o viaţă mai bună, într-un oraş echitabil şi convivial şi numai împreună cu cetăţenii săi poate să meargă spre o anumită direcţie în care să trăim toţi în coeziune. Este vorba de o coeziune aici. De ce? Pentru că după cei doi ani şi jumătate de la atentatele care au avut loc la Bruxelles, există o fractură pe care o observăm, iar noi, mediul asociativ şi în general, cei care s-au angajat într-o politică socială, trebuie ca această fractură să încerce să o vindece. Şi această fractură nu poate fi vindecată decât prin anumite acţiuni prin care să se pună împreună toate comunităţile din Bruxelles. Iar comunitatea română din Bruxelles este o comunitate care trebuie să fie parte a acestui proiect de integrare şi de coeziune în Bruxelles", a declarat aceasta pentru Radio România Actualităţi.
Ioan Gartner, fost informatician, în prezent pensionar, candidează partidului de sorginte liberală numit Mouvement Reformateur (MR), în Ganshoren, care este una dintre comunele din Regiunea Capitalei Bruxelles.
Pentru Ioan, candidatura sa este un semnal că astfel, prin diversitate, se întăreşte Europa. Candidaturile românilor, schimburile culturale între ţări, schimburile de experienţă, programele precum Erasmus sunt, prin ele însele, un mijloc de întărire a ideii de unitate europeană.
Cred ca ceva “destept” ar fi ceva legat de idea ca “asa se intareste Europa”, prin Români care candideaza in Belgia, prin schimburi culturale intre tari e.g. program Erasmus.
"Sunt un cetăţean belgian originar din România, care trăiesc în Bruxelles/Ganshoren din 1975. Părinţii mei vin din Transilvania, dar noi am trăit la Bucureşti, unde am absolvit studiile secundare şi universitare înainte de a veni in Belgia.
Mi s-a propus să mă înscriu pe lista primarului pentru alegerile din 14 octombrie în scopul de a apropia politica comunală de viaţa tuturor comunităţilor locale, dar mai precis de viaţa comunităţii române din Ganshoren.
În cadrul programului propus de membrii listei, doresc să mă ocup mai ales de activităţile care au ca scop întărirea legăturilor dintre România şi Belgia, în cadrul fixat de Uniunea Europeană. Practic vorbind, această politică se va concretiza prin două tipuri de activităţi.
Pe de o parte, vom încerca să strângem legăturile dintre conducerea comunală şi comunitatea românească, care locuieşte în această comună, iar pe de altă parte, cu ajutorul comunităţii române din Ganshoren, ne propunem să lărgim şi să strângem legăturile între comuna noastră şi alte comunităţi de pe teritoriul României", a declarat Ioan Gartner pentru site-ul miscareaderezistenta.ro.
Un alt candidat este Robert Tiberius Aparaschivei, antreprenor stabilit în Belgia în urmă cu 10 ani. El candidează, ca şi Ioan Gartner, pe listele MR, dar în comuna Woluwe St. Lambert. El a precizat pentru corespondentul Televiziunii Române că românii din Belgia sunt a doua comunitate ca importanţă numerică în această ţară, după cea franceză şi înaintea marocanilor. De aceea românii au nevoie de o bună reprezentare la nivel administrativ.
LISTA COMPLETĂ a candidaţilor este următoarea:
Vă prezentăm lista candidaților:
Robert Tiberius Aparaschivei – Woluwe Saint Lambert
Avdia Avrumutoae – Antwerpen
Gabriela Banu – Auderghem
Claudia Barbosu – Habay
Daniela Livia Bîciu – Molenbeek Saint Jean
Ana-Maria Bogdan – 1000 Bruxelles, 1020 Laeken, 1120 Neder-Over-Heembeek si 1130 Haren
Cristian Bulumac – Etterbeek
Alina Irina Calugăr – Poperinge
Valentina Ciarnau – Molenbeek Saint Jean
Ciprian Ciceu – Koekelberg
Marcela Ciolac – Woluwe Saint Lambert
Ciprian Ciufu – 1000 Bruxelles, 1020 Laeken, 1120 Neder-Over-Heembeek si 1130 Haren
Melania Cojocaru – Anderlecht
Sergiu Coroi – Dilbeek
Ana-Cristina Costea – Woluwé Saint-Pierre
Ioana Covaci – Sint-Niklaas
Liana Cozigou – Frasnes-Lez-Anvaing (Hainaut)
Anca-Adriana Cucu – Woluwe Saint-Lambert
Chantal De Meeus D’argenteuil – Woluwe Saint-Lambert
George Dragomir – Molenbeek Saint Jean
Carmen Drăghici Hopartean – 1000 Bruxelles, 1020 Laeken, 1120 Neder-Over-Heembeek si 1130 Haren
Carmen Drăgusan – Oostende
Xenia Duculescu – Saint Gilles
Ioan Gartner – Ganshoren
Marcela Gori – Anderlecht
Răzvan Hoinaru – 1000 Bruxelles, 1020 Laeken, 1120 Neder-Over-Heembeek si 1130 Haren
Mihaela Laura Iftimi – Molenbeek Saint Jean
Georgeta Iurniuc– Schaerbeek
Gabriela Mara – Saint-Josse-ten-Noode
Sanda Martinas-Chiracu – Berchem-Sainte-Agathe
Lidia Marina – Ganshoren
Oana V Matei – 1000 Bruxelles, 1020 Laeken, 1120 Neder-Over-Heembeek si 1130 Haren
Julian Medeleanu – Overijse
Gabriela Pascovici – Flémalle
Amedeuo Petre – Ganshoren
Luminita Petrisor – Molenbeek Saint Jean
Simona Paslaru – Arlon, Province de Luxembourg
Mariana Polatos – Wemmel
Dana Pop – Schaerbeek
Mihaela Popescu -Louvain-la-Neuve
Carmen Constanta Ricu – Schaerbeek
Maria Spataru – Berchem Sainte Agathe
Daniel Stanciu – Anderlecht
Clementina Ulmeanu – Berchem
Adriana Vainer – Roeselare
Lisa Vlădulescu – Woluwe, Saint Lambert
