Statul german plătește anual 36 miliarde euro alocații pentru copii. Părinții a peste 15 milioane de copii beneficiază de acești bani. Conform ministerului federal al Finanțelor, aproape 270.000 dintre acești copii nu trăiesc în Germania, ci în alte state ale Uniunii Europene. Cei mai mulți în Polonia, Cehia, Croația și România.
În fiecare an, aproximativ 600 milioane de euro sub formă de alocații trec, așadar, granițele Germaniei. Se cer tot mai mult reforme, scrie Deutsche Welle.
Primarii unor oraşe din Germania avertizează că pacea socială riscă să fie periclitată din cauza sutelor de milioane de euro pe care autorităţile germane le plătesc pentru alocaţiile a aproape 270.000 de copii ai imigranţilor, inclusiv mulţi români, informează publicaţia Die Welt şi agenţia DPA, citate de Mediafax.
Potrivit Guvernului federal de la Berlin, numărul copiilor imigranţilor care primesc alocaţii din Germania a crescut cu 10,4% în ultimul an. "În iunie 2018, au primit alocaţii 269.336 de copii care locuiesc în afara Germaniei, în ţări membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European", a comunicat Ministerul german de Finanţe.
Situaţia a atras critici ale primarilor unor oraşe din Germania, care avertizează că apar riscuri în sistemul social. "Guvernul federal ignoră problema, ar trebui să facă ceva, asistăm la o migraţie din cauza sărăciei în cadrul Europei.
În prezent, avem aproximativ 19.000 de persoane din România şi Bulgaria în Duiburg, sinti şi romi. Acum şase ani, în 2012, erau doar 6.000", atrage atenţia primarul oraşului Duisburg, social-democratul Sören Link.
La rândul său, Thomas Jung (SPD), primarul orăşelului Fürth, a discutat de curând despre această problemă cu liderul Partidului Social-Democrat, Andrea Nahles.
Faptul că cetățenii altor țări trăiesc și lucrează în Germania se bazează pe libertatea de circulație la care au dreptul cetățenii UE. Pentru Bulgaria și România, piața muncii a fost complet liberalizată în anul 2014, comentează Deutsche Welle.
Dacă își caută de lucru în Germania, au dreptul să stea acolo timp de șase luni. În final trebuie să demonstreze că sunt într-adevăr în căutarea unui loc de muncă - altfel autoritățile germane au dreptul să-i trimită acasă. La alocația pentru copii au dreptul în momentul în care domiciliul principal este în Germania.
În 2017, în Germania erau angajate cu carte de muncă și contribuții la asigurările sociale aproximativ 1,2 milioane de persoane din estul Europei: de patru ori mai multe decât în 2015.
În statisticile din 2018 apar aproape 120.000 de copii români care primesc alocații locuind în Germania, alți 19.000 primesc alocațiile trăind în România. Cei mai mulți sunt însă în Polonia: 117.000 de copii polonezi primesc banii acasă în Polonia.
Bavaria vrea să obțină în Camera Superioară a parlamentului reducerea sumelor pentru alocațiile copiilor care locuiesc în străinătate, iar creștin-socialii bavarezi (CSU) îi cer Partidului Social-Democrat (SPD) să le susțină inițiativa.
Un purtător de cuvânt al ministrului federal de Finanțe, Olaf Scholz, a declarat că se caută o soluție europeană. Guvernul ar dori, spune acesta, să adapteze sumele alocate la costurile de trai în țările de unde provin familiile în cauză.
Dar există și argumente care susțin reglementările actuale. În cartierul Hamborn din Duisburg, din care face parte și mult-discutata zonă-problemă Marxloh, trăiesc, conform primarului adjunct, Claus Krönke (SPD), între 3.000 și 4.000 cetățeni români și bulgari. Acesta a declarat pentru DW: ”Soluția actuală este una comparativ avantajoasă. Imaginați-vă că și-ar aduce toți copiii aici.” În acel caz, mulți angajați ar avea dreptul la o suplimentare de bani prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă. ”Plătim pentru ca acești copii să nu vină deloc aici.” Comparat cu suma întreagă pe care statul german o plătește pentru alocațiile pentru copii, banii care pleacă în străinătate sunt puțin relevanți.
Pentru primul copil, în Germania se primesc lunar 194 euro. Cei care primesc acești bani sunt în mare parte familiile cu cetățenie germană. O altă grupă este formată din imigranți care s-au stabilit definitiv în Germania și lucrează acolo. Apoi urmează cei 270.000 de copii care locuiesc în străinătate și au cel puțin un părinte care lucrează sau trăiește în Germania. Un exemplu tipic ar fi copiii din Bulgaria sau România, ai căror tați închiriază la comun un apartament și lucrează ca șoferi de tir sau livrează pachete.
Reacţia Ministerului Afacerilor Externe din România
Ministerul de Externe al României a explicat, printr-un comunicat remis joi noaptea agenției Agerpres, care sunt principiile aplicabile în Uniunea Europeană pentru plăţile respective.
MAE reaminteşte că libertatea fundamentală de circulaţie în cadrul UE se bazează pe principiul nediscriminării între cetăţenii europeni, inclusiv pe accesul egal la beneficiile sociale conform muncii prestate şi pe protecţia împotriva nerespectării legislaţiei aplicabile. Conform Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), lucrătorii europeni au dreptul de a se stabili şi lucra în oricare alt stat membru decât cel ai cărui cetăţeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale ţării de reşedinţă în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii acelei ţări, fără nicio discriminare bazată pe cetăţenie. Regula prevăzută în TFUE şi în Regulamentul 492/2011 interzice discriminările evidente pe motiv de naţionalitate.
Prin urmare, arată Ministerul român de Externe, alocaţiile pentru copii trebuie plătite tuturor lucrătorilor europeni, indiferent de statul membru din care provin părinţii sau în care se află efectiv copiii.
