În februarie, fundaţia germană Bertelsmann dădea publicităţii un studiu al Institutului Prognos, care încerca să estimeze costurile unei reinstituiri a controalelor la frontierele Europei, un scenariu din ce în ce mai probabil pe fondul crizei refugiaţilor, care s-ar traduce prin creşteri masive ale costurilor şi preţurilor, potrivit autorilor.
Într-un scenariu optimist, costurile de producţie din UE s-ar ridica cu 1%, reprezentând un cost cumulat de 470 de miliarde de euro din Produsul Intern Brut (PIB) al UE pe zece ani (2016-2025), susţinea atunci institutul.
„Factura ar fi de 77 de miliarde de euro pentru Germania, şi de 80 de miliarde de euro pentru Franţa”, adăuga sursa citată.
Raportul actual examinează posibilul impact al abandonării Acordurilor Schengen, într-un moment în care UE analizează dacă deja introdusele controale la frontiere de către cinci state (Austria, Danemarca, Germania, Suedia și Norvegia) ar trebui prelungite sau anulate.
Decizia urmează să fie luată pe 12 noiembrie și cel puțin un stat, Danemarca, a indicat deja că va face presiuni pentru prelungirea controalelor reintroduse în contextul recentului val de migrație.
Anul trecut, 1,2 milioane de migranți și refugiați au ajuns pe continentul european.
Potrivit unor diplomați, este de așteptat ca Berlinul să se alăture Copenhagăi în acest demers.
Conform Acordurilor Schengen, aceste controale pot fi reintroduse doar în situații de urgență și pe o perioadă de cel mult doi ani.
Potrivit studiului Rand Europe, reintroducerea controalelor permanente la frontiere ar costa actualele state Schengen între 100 milioane de euro și 20 miliarde de euro în prima etapă, în funcție de suspendarea temporară sau permanentă a acestor controale.
Estimările economice iau în calcul costurile potențiale ale reconstruirii fizice a frontierelor între statele Schengen, costurile administrative asociate cu managementul frontierelor și costurile indirecte provocate de perturbări ale traficului și activităților turistice.
De altfel, ministrul de Interne german Thomas de Maiziere a cerut joi, la Luxemburg, o reformă rapidă a regulilor Uniunii Europene privind azilul, precum și o extindere a controalelor frontaliere temporare, transmite DPA, citată de agerpres.ro.
În cadrul unei reuniuni cu omologii săi din celelalte state membre ale UE, Thomas de Maiziere a subliniat că Berlinul dorește ca în termen de 18 luni să intre în vigoare regulamentele Dublin reformate.
Miniștrii de Interne ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi la Luxemburg, au dat undă verde noului model de document de călătorie menit să faciliteze repatrierea imigranților ilegali din Europa în țările lor de origine, în cadrul eforturilor de limitare a fluxului de migranți către blocul comunitar.
Securitatea și caracteristicile tehnice ale noului tip de document de identitate ''vor facilita recunoașterea de către țările terțe și vor accelera repatrierea'' persoanelor care nu au niciun drept de ședere în Uniunea Europeană, se arată de declarația miniștrilor de Interne ai statelor membre.
