Au intrat în cursa prezidenţială nouă candidați: liberalul Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova (PPEM), Dumitru Ciubașenko, Partidul Nostru (PN), Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Dodon (PSRM), Ana Guțu, Partidul Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi.
Dacă niciun candidat nu va obţine majoritatea de voturi în primul tur, la 13 noiembrie va fi organizat un al doilea tur de scrutin în care se vor înfrunta primii doi clasați. Procesul electoral va fi monitorizat de peste 3700 de observatori.
Cele mai multe secţii de votare organizate în străinătate sunt în Italia: 25, conform stiri.tvr.ro. În România vor fi deschise 11 secții de votare, iar în Rusia 8 secții, pentru prima dată un număr atât de mare. De asemenea, în Statele Unite ale Americii și în Franța cetățenii moldoveni își vor putea exercita dreptul de vot în câte 7 secții.
Câte 4 vor fi deschise în Spania și Portugalia. În Canada și Turcia – 3, iar în Marea Britanie, Germania, Israel, Ucraina și Grecia câte 2. În restul țărilor unde Republica Moldova are reprezentanțe diplomatice va fi deschisă doar câte o secție, în sediul acestora.
Decizia de a se reveni la alegerea directă a președintelui Republicii Moldova a fost luată de Curtea Constituţională de la Chişinău la 4 martie 2016.
Primii preşedinţi ai Republicii Moldova aleşi prin vot direct au fost Mircea Snegur şi Petru Luchinschi. Ulterior, Vladimir Voronin şi Nicolae Timofti au fost aleşi de Parlament cu votul a două treimi dintre deputaţi.
