În cadrul Conferinței Președinților Parlamentelor Uniunii Europene, desfășurată luni, 12 mai 2025, la Budapesta, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană ar echivala cu aducerea războiului în interiorul blocului comunitar. El a subliniat că, fiind o țară vecină cu Ucraina, Ungaria consideră că integrarea unui stat aflat în conflict ar impune riscuri de securitate și poveri economice semnificative pentru întreaga Uniune. Orbán a avertizat că o astfel de decizie ar putea conduce la crize în agricultură, creșterea șomajului și scăderea nivelului de trai în statele membre. În plus, el a criticat politica de sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că aceasta afectează grav economia ungară, în special prin creșterea prețurilor la energie. Premierul a cerut o dezbatere strategică privind suveranitatea națională și extinderea UE, afirmând că deciziile luate în prezent vor influența viitorul Europei pentru deceniile următoare, conform siteului oficial al premierului Viktor Orban
În calitate de țară vecină cu Ucraina, credem că dacă Ucraina va fi admisă în Uniunea Europeană, odată cu ea va fi admis și războiul, a declarat luni prim-ministrul Viktor Orbán în Parlament, în cadrul Conferinței Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană.
La conferința de închidere a evenimentelor parlamentare legate de fosta președinție ungară a Consiliului UE, Orbán a vorbit și despre ideea de a primi Ucraina în Uniune, subliniind că maghiarii respectă și încearcă să înțeleagă punctele de vedere diferite de ale lor. El a adăugat că mai multe națiuni europene doresc să acorde sprijin suplimentar Ucrainei pentru a continua războiul. „Noi avem o altă opinie. Credem că, cu cât războiul durează mai mult, cu atât se pierd mai multe vieți omenești și situația de pe front se înrăutățește”, a afirmat el.
Premierul a subliniat că propunerea Comisiei Europene de a impune renunțarea obligatorie la resursele energetice din Rusia, din cauza războiului, ar însemna pur și simplu „moartea economiei ungare”. „Imaginați-vă doar că prețul energiei pentru gospodării și întreprinderi se dublează peste noapte. Familiile ungare nu ar putea suporta acest lucru”, a spus el, adăugând că, și din acest motiv, ungurii doresc pacea și vor renunțarea cât mai rapidă la politica sancțiunilor economice.
El a reiterat ideea că, în calitate de vecin al Ucrainei, Ungaria consideră că admiterea Ucrainei în Uniune ar echivala cu admiterea războiului. A amintit că UE nu a primit niciodată până acum în rândurile sale o țară aflată în război – și asta din motive bine întemeiate. În plus, apartenența Ucrainei la UE ar aduce cu sine o povară economică pe care statele membre nu ar putea-o suporta. Spre deosebire de țările din Europa Centrală care au aderat în trecut și care au adus beneficii, „Ucraina e un alt caz – ne-ar afecta grav. Este o afacere proastă: criză în agricultură, șomaj, îndatorare, scăderea nivelului de trai”, a avertizat el.
Prim-ministrul a arătat că în prezent are loc o transformare globală de proporții, comparabilă doar cu nașterea statelor naționale moderne, după Pacea de la Westfalia. Lumea se schimbă, mentalitatea Occidentului se schimbă și Europa trebuie să răspundă acestor evoluții.
El le-a cerut participanților la conferință să inițieze un dialog privind două teme strategice – protecția suveranității naționale și aderarea Ucrainei la UE – deoarece acestea vor decide soarta statelor membre ale Uniunii pentru deceniile următoare și vor contura rolul parlamentelor naționale.
Premierul ungar a afirmat că în Statele Unite liberalismul progresist a eșuat, fiind înlocuit de o politică patriotică cu implicații internaționale majore. „Nu este o simplă întâmplare electorală. Este începutul unei noi ere. Timp de 80 de ani, SUA au avut interesul să mențină ordinea liberală internațională. Acum însă, încep să o demonteze, pentru că nu o mai consideră favorabilă propriilor interese.”
În același timp, a continuat el, „China avansează în forță”, nu doar ca putere industrială, ci și din punctul de vedere al calității tehnologice. India se pregătește, de asemenea, să intre pe scena geopolitică mondială și are toate datele pentru a deveni un pol de putere comparabil cu China.
Europa, în schimb, este nepregătită. „Parcă am încerca să rezolvăm problemele următorului deceniu cu răspunsurile deceniului trecut. Dar vechile adevăruri nu mai sunt valabile. Lumea s-a schimbat, iar noi, europenii, nu am ținut pasul”, a spus Orbán.
Premierul a menționat că face parte din Consiliul European de 15 ani și a fost martor direct al anilor pierduți și al rătăcirii instituționale a Uniunii. „Dacă am fi condus Ungaria așa cum Comisia Europeană conduce Europa, ne-am fi prăbușit de mult”, a comentat el.
Orbán a afirmat că strategia Occidentului de a înfrânge Rusia a eșuat. „Nimeni nu îndrăznește să recunoască, dar am pierdut acest război”, a spus el, subliniind că economia Rusiei nu s-a prăbușit, sancțiunile nu și-au atins scopul, iar Rusia a blocat aderarea Ucrainei la NATO. „Americanii au înțeles asta și sunt deja în negocieri. Noi, europenii, continuăm războiul și ne prefacem că putem învinge.”
„Sper să nu am dreptate, dar în cele din urmă vom rămâne singuri, cu războiul la graniță și cu buzunarele goale, urmărind o victorie imposibilă”, a conchis el. Europa, a mai spus premierul, a renunțat la strategia sa economică de succes – bazată pe energie ieftină din Rusia și tehnologie germană – fără a o înlocui cu o strategie nouă. „Suntem în mijlocul vidului.”
El a subliniat că firmele americane și chineze beneficiază în prezent de energie la un preț de două-trei ori mai mic decât cel plătit în Europa. „Sancțiunile, combinate cu pactul verde, ruinează economia europeană.”
Economia Europei nu mai concurează, ci se retrage, a spus el, amintind că doar patru firme europene mai figurează în topul celor mai mari 50 de companii tehnologice din lume. Diferența dintre PIB-ul Europei și cel al SUA s-a dublat în ultimii 20 de ani în favoarea americanilor. „Din 2000 încoace, venitul real pe cap de locuitor a crescut de două ori mai rapid în SUA decât în UE.”
„Avem nevoie de o nouă strategie și de lideri europeni puternici”, a spus Orbán.
El a adăugat că Europa este în același timp bogată și slabă – „cea mai periculoasă combinație”. Europa trebuie să fie întărită. A devenit o forță politică globală după Pacea de la Westfalia, prin apariția statelor naționale. Și Uniunea Europeană ar putea deveni un succes prin cooperarea dintre națiuni suverane și lideri puternici ai unor democrații naționale solide.
„Nu există stat național puternic și de succes fără un parlament național puternic. Tot ce are Uniunea Europeană se datorează parlamentelor naționale”, a spus el.
Parlamentele naționale sunt, potrivit lui Orbán, locul istoric și laboratorul în care s-a format democrația și constituționalitatea europeană. „Valorile comune europene, atât de invocate la Bruxelles, s-au născut în sălile și pe coridoarele parlamentelor naționale.”
Dacă UE vrea să fie de succes, trebuie să respecte mai mult parlamentele naționale, „care nu sunt instituții artificiale create prin tratate, ci expresia directă a voinței populare, rezultat al unei evoluții istorice. Iar asta nu trebuie uitat nici la Bruxelles.”
„Este de-a dreptul neplăcut și arogant atunci când birocrați care nu au fost aleși de nimeni dau lecții despre democrație și valori liderilor instituțiilor naționale și deputaților aleși de cetățeni”, a afirmat premierul ungar.
Orbán a criticat tendința constantă de a centraliza puterea la Bruxelles. „De 15 ani vedem același răspuns la orice criză: mai multă putere pentru Bruxelles, mai puțină pentru statele naționale. Iar rezultatul este că problemele se agravează, nu se rezolvă – fie că vorbim de criza financiară, migrație, energie sau război.”
Cei care se opun acestei centralizări și apără suveranitatea națională sunt, potrivit lui, pedepsiți prin tăierea fondurilor europene. „Dacă nici asta nu ajută, Bruxelles-ul intervine, sabotează și răstoarnă guverne, sprijinind partide marionetă loiale intereselor sale – în detrimentul suveranității naționale. A încercat asta în Ungaria în 2018 și în 2022. Acum încearcă din nou.”
Situația a ajuns atât de gravă, a continuat Orbán, încât în cazul Ungariei „se recunoaște deschis că se dorește distrugerea economiei noastre pentru a înlocui guvernul național cu unul marionetă, favorabil Bruxelles-ului”. „Părinții fondatori nu pentru asta au creat Uniunea Europeană. Acest lucru nu va duce la o Europă puternică, ci la una slabă.”
Totodată, „scandalul ONG-urilor de la Bruxelles” este în plină desfășurare – birocrația europeană a direcționat sute de milioane de euro către organizații care nu sunt altceva decât agenți și lobbyiști ai federalizării Europei. „Asta nu poate fi descris altfel decât ca o tentativă de lovitură de stat împotriva parlamentelor naționale.”
În final, premierul a întrebat ce pot face parlamentele naționale în fața „buldozerului supranațional de la Bruxelles”. A amintit rezoluția adoptată de Parlamentul Ungariei privind viitorul UE, care propune, printre altele, eliminarea din tratate a principiului integrării tot mai strânse, recunoașterea rădăcinilor creștine ale Europei, afirmarea neutralității politice și ideologice a Comisiei Europene și întărirea principiului subsidiarității.
„Dacă vrem cu adevărat o Europă puternică, atunci parlamentele naționale trebuie să joace un rol principal, nu unul decorativ. Noi, parlamentarii naționali, avem datoria de a ne asuma acest rol. Și noi, ungurii, suntem gata să o facem. Make Europe Great Again”, și-a încheiat Viktor Orbán discursul.
????️ Brussels wants puppet governments – we defend sovereignty. Watch my full address from the EU Speakers’ Conference, where I also discuss why Ukraine’s EU membership is a bad deal for Europe. pic.twitter.com/sIOqqhDYX9
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) May 12, 2025
