S-a născut la Aiud, unde, în 2013, a şi fost declarat Cetăţean de Onoare, după ce fusese numit Cel mai bun Student Român din Străinătate, în anul 2012.
„Preocupările constante în domeniul cercetării ştiinţifice ale domnului Sergiu Paşca, demonstrate cu cinste de-a lungul întregii sale evoluţii profesionale, se repercutează în mod favorabil asupra imaginii municipiului nostru şi asupra comunităţii în care locuim”, a declarat Mircea Horaţiu Josan , primarul municipiului Aiud, la momentul respectiv.
Distincţie internaţională
Acum, Sergiu Paşca este profesor asistent de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite. La sfârşitul lunii octoombrie a primit distincţia ''Early Career Life Scientist Award'' din partea Forumului internaţional pentru biologia celulară (ASCB).
Premiul este acordat ''cercetătorilor remarcabili care au derulat în mod independent activităţi de investigare timp de cel puţin şapte ani'', se arată pe site-ul ASCB, citat de agerpres.ro.
Paşca a absolvit Medicina în România şi a conceput ''o puternică tehnologie'' pentru obţinerea in vitro a ţesutului cerebral uman 3D auto-organizat, pornind de la celule stem pluripotente.
Muncă de laborator
Aceste culturi sunt cunoscute şi sub denumirea de sferoide neuronale sau organoide specifice regiunii cerebrale, iar laboratorul lui Paşca a demonstrat în ultimii ani cum poate fi ghidată in vitro specificitatea structurilor 3D similare ţesuturilor şi modul în care poate fi utilizată această platformă pentru descifrarea biologiei celulare a creierului uman, menţionează sursa citată.
Paşca a demonstrat ''în premieră că organoidele pot fi asamblate pentru a forma asembloide cerebrale şi pentru a permite migrarea celulelor sau conexiunile la distanţă şi generarea de circuite neuronale'', potrivit ASCB.
Forumul internaţional precizează că laboratorul dezvoltat de cercetătorul român a reuşit menţinerea pentru cea mai lungă perioadă de timp înregistrată până în prezent a unor astfel de culturi, chiar până la câteva sute de zile.
''Culturile cerebrale 3D pot fi utilizate nu doar pentru studiul creierului uman normal, ci şi pentru realizarea unor modele ale creierelor bolnave'', spre exemplu al persoanelor cu autism. ''În cadrul unui studiu efectuat pe o formă monogenică de autism, laboratorul său a descoperit anomalii în migrarea celulelor celulelor GABA şi a identificat modalităţi de restabilire a comportamentului celular normal'', subliniază ASCB.
Misiune: să descifreze tainele autismului
Sergiu Pașca este unul dintre cei mai tineri profesori-cercetători de la Stanford. Deține propriul laborator la Stanford și, după numai patru ani de activitate, a făcut deja o descoperire care poate schimba viitorul omenirii.
Are o misiune clară - să descifreze tainele autismului. Primește fonduri generoase în fiecare an de la stat și universitate, iar americanii au crezut de la început în descoperirera lui, notează şi PRO TV. Sergiu Pașca lucrează la o lume în care părinții copiilor cu afecțiuni ale creierului au și soluții, nu doar speranțe.
Ce ați spune dacă un om de știință v-ar lua într-o zi câteva celule de piele de pe mâna, ca după câteva luni să va puteți vedea propriul creier, în miniatură, obținut într-un recipient medical? De ce am avea nevoie de o asemenea descoperire? Răspunsul îl găsim în acest laborator de neuroștiințe de la celebra Universitate Stanford, din America, nota sursa citată.
“La momentul actual putem recrea în laborator, de la orice individ, o bucățică, de exemplu, de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, vedem cum vorbesc unele cu altele", declara, pentru PRO TV, cercetătorul născut în România.
Alături de echipa sa, omul de ştiinţă român cultivă în prezent asembloide de creier anterior din celule stem prelevate de la pacienţi diagnosticaţi cu diverse forme de afecţiuni neuropsihiatrice, inclusiv epilepsie, autism şi schizofrenie.
Paşca a declarat că această platformă 3D personalizată de ţesuturi cerebrale are potenţialul de a aduce biologia moleculară mai aproape de psihiatrie şi deţine totodată un imens potenţial de a oferi noi informaţii deosebit de importante pentru diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor neuropsihiatrice.
Muncă de echipă
Sergiu Paşca va prezenta cele mai recente concluzii în urma studiilor efectuate în cadrul unei conferinţe organizată la 10 decembrie la San Diego de ASCB şi Organizaţia europeană pentru biologie moleculară (EMBO).
Are o echipa formată din tineri, studenți eminenți din toată lumea și e mândru că primele rezultate obținute cu acești cercetători dau omenirii speranțe uriașe.
“De exemplu, dacă iei neuroni de la pacienți cu autism și de la cei fără și îi depolarizezi, îi stimulezi electric la cei fără, se deschid dendritele. Și să identificăm modalități de a împiedică asta, să punem substanțe chimice. De a restaura această anomalie și să prevenim. În principiu, da, avem substanțe care să deverseze. Nu sunt pregătite să meargă în clinică, așa se începe", explică el.
Am putea vorbi de o pilulă minune pentru autism?
“Asta e în ultimă instanță speranța tuturor, că vom avea substanțe chimice capabile de a îmbunătăți, dacă nu reversa anumite forme de autism. E posibil că anumite forme să fie reversibile!”, declara Sergiu Paşca pentru PRO TV.
Până la medicamente care să amelioreze autismul mai este mult, dar românul Sergiu Pașca e convins că va reuși, iar medicina viitoarelor decenii va avea o componentă importantă în tratarea autismului.
Carte de vizită
Născut şi crescut în municipiul Aiud, Sergiu Paşca s-a remarcat, încă din anii şcolii generale şi ai liceului, prin inteligenţa, ambiţia, perseverenţa şi seriozitatea de care a dat dovadă atât ca elev, cât şi ca tânăr în devenire.
Mereu preocupat de perspectivele pe care studiul disciplinelor şcolare diverse le poate deschide asupra definirii carierei sale ulterioare şi nu în ultimul rând a personalităţii sale de excepţie, Sergiu Paşca s-a implicat, cu o dăruire ieşită din comun, în activităţile ştiinţifice pe care şcoala i le-a oferit cu diverse ocazii.
A obţinut nenumărate premii de-a lungul parcursului său ca elev în municipiul Aiud, atât la olimpiadele şi competiţiile judeţene cât şi la cele naţionale, făcându-i mândri şi onoraţi, deopotrivă pe părinţi şi pe profesorii care i-au îndrumat paşii spre asemenea performanţe.
Rezultatele muncii şi eforturilor sale ca elev eminent au culminat cu obţinerea titlului de Şef de promoţie al Colegiului Naţional „Titu Maiorescu” în anul 2001, având media generală 10 în cei patru ani de studiu.
În acelaşi an 2001, a beneficiat de admiterea onorifică (media 10) la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.
Din acest moment, traiectoria sa profesională a cunoscut o ascensiune fulminantă.
Munca de cercetare desfăşurată în domeniile ştiinţelor medicale şi în special studiul aplicat asupra problemei bolnavilor de autism i-au atras recunoaşterea internaţională, obţinând premii de excelenţă, nominalizări şi burse renumite din partea celor mai consacrate instituţii în domeniu, din întreaga lume.
Cariera sa universitară este una de excepţie, iar rezultatele sale sunt impresionante, mai ales dacă luăm în considerare faptul că, la doar 30 de ani deja parcursese etapele perfecţionării studiilor sale şi confirmările eforturilor sale concretizate în obţinerea titlului de doctor în cercetare.
În anul 2012, prestigioasa instituţie de învăţământ Stanford i-a conferit premiul pentru cea mai bună cercetare postdoctorală, iar acest lucru spune totul despre nivelul de performanţă pe care l-a atins aiudeanul.
E căsătorit cu o româncă, fostă colegă de facultate, care la rândul ei este un important cercetător în laborator, dar și medic la Spitalul din Stanford.
Au împreună un băiețel de 5 ani, pe care îl cresc singuri în marele centru universitar, fără bonă sau rude. I-au făcut cunoștință deja cu munca de laborator.
CREDIT FOTO: Facebook
