Comisia Europeană a făcut socoteala: dintre cei 160.000 de refugiaţi sosiţi în Italia şi Grecia, a căror găzduire ar fi trebuit să fie repartizată între celelalte ţări ale Uniunii Europene până în septembrie 2017, doar o zecime au fost preluaţi. Ţări precum Cehia, care au primit pe teritoriul lor doar 12 refugiaţi şi nu au nicio intenţie să facă mai mult, în ciuda sancţiunilor, sunt piedica din calea mulţumirii Bruxelles-ului.
De fapt, realitatea este că sunt rare ţările precum Finlanda care să se afle pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivele fixate, dar ţările Grupului de la Visegrad, care se opun oricărui sistem de repartizare obligatorie a refugiaţilor, sunt foarte în urmă la acest capitol.
De la Bruxelles au venit solicitări de dublare a eforturilor pentru acceptarea de refugiaţi, iar vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a evocat chiar posibile sancţiuni contra ţărilor recalcitrante. În mai anul trecut, el a vorbit despre posibilitatea de a impune o amendă de 250.000 de euro pe zi şi per imigrant, ceea ce a provocat furia ţărilor central-europene.
Eurodeputata liberală suedeză Cecilia Wilkstrom are o altă propunere pe care o va prezenta colegilor din Parlamentul European (PE), comentează Radio Praga.
Astfel, PE va lua în discuție eliminarea amenzilor prin care Comisia Europeană dorește să fie penalizate statele membre care nu acceptă să primească refugiați conform unor noi cote obligatorii, însă vor fi examinate în schimb alternative de sancționare a acestor state, cum ar fi blocarea fondurilor structurale, a anunțat joi raportoarea PE pe această temă, Cecilia Wikstrom.
Printre propunerile avansate în vederea revizuirii regulamentului de la Dublin (ce reglementează soluționarea cererilor de azil în Uniunea Europeană), Comisia Europeană a cerut instituirea unui mecanism automat și permanent de împărțire prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene a solicitanților de azil care vor ajunge de acum înainte în blocul comunitar, precum și obligarea statelor membre care nu acceptă acest mecanism să plătească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Noul sistem de cote obligatorii de refugiați vine suplimentar față de cel adoptat în luna septembrie 2015 și care prevede redistribuirea a 160.000 de migranți.
Dar în opinia eurodeputatei Cecilia Wikstrom, "nu este etic să pui un preț pe o persoană" și în locul amenzii de 250.000 de euro ar trebui căutate măsuri alternative, cum ar fi blocarea fondurilor structurale pentru țările care nu acceptă să preia migranți conform unor cote obligatorii, idee care de altfel a mai fost avansată în trecut de diverși oficiali europeni.
Mai mult decât atât, în textul pe care-l va prezenta Parlamentului European, eurodeputata suedeză cere să se elimine verificările efectuate în prezent asupra refugiaților care sunt relocați în alte țări din UE. Aceste verificări sunt efectuate de țările membre pentru a vedea dacă un migrant prezintă riscuri de securitate și dacă el îndeplinește condițiile pentru a primi azil.
UPDATE
Iată că ideea este susţinută şi de cancelarul austriac Christian Kern.El usține ideea tăierii fondurilor de la bugetul Uniunii Europene pentru țările membre care refuză să primească refugiați relocați din alte state membre, relatează publicația germană Die Welt.
''Dacă țările evită să rezolve problema migrației, ele nu ar trebui să primească miliarde de euro de la Bruxelles'', a declarat Kern pentru cotidianul german citat.
Comentariile sale intervin cu o zi înaintea Summitului UE de la Bruxelles, unde printre altele va fi dezbătută și situația refugiaților aflați pe teritoriul statelor membre ale blocului comunitar.
Christian Kern a menționat că, deși unele state membre ale UE așteaptă solidaritate în unele dosare precum dezvoltarea, securitatea și sancțiunile contra Rusiei, ele nu sunt interesate să manifeste aceeași solidaritate cu privire la alte probleme importante pentru forul comunitar.
