Rusia a făcut un calcul inițial despre cât de costisitoare va fi repararea Nord Stream. Canada vrea însă să împiedice utilizarea conductelor din nou, scrie BerlinerZeitung.
Încă nu se știe public cine a aruncat în aer conductele Nord Stream. Dar la Moscova se pare că există eforturi pentru a repara în mod discret conductele deteriorate. Potrivit The New York Times, Nord Stream 2 AG, deținută de Rusia, a început să calculeze costul reparării conductei și restabilirii fluxului de gaz, a spus ziarul citând o sursă anonimă. O estimare inițială a costurilor începe de la aproximativ 500 de milioane de dolari, relatează NewYorkTimes. Consultanții pentru Rusia au studiat și cât timp pot rezista conductele deteriorate la apă sărată.
Partea oficială rusă nu a negat că reparația este luată în considerare. Reparația este încă posibilă, dar ar costa timp și bani, a declarat vicepremierul rus Alexander Novak într-un interviu acordat agenției de știri de stat ruse Tass. Novak a spus că un cost și un program exact nu sunt încă posibile, deoarece operatorii nu au acces la toate datele despre daune. „Deocamdată, operatorii Nord Stream AG și Nord Stream 2 AG nu au voie să acceseze datele pe care autoritățile responsabile din țările europene le primesc în cadrul anchetei”, a spus Novak. The New York Times, pe de altă parte, raportează că Rusia trebuie să aibă date prin intermediul sonarului, date care nu sunt disponibile pentru nimeni altcineva.
„Specialiştii care se ocupă de astfel de probleme spun că o reparaţie este posibilă din punct de vedere tehnic, dar ar fi nevoie de timp şi bani. Până la finalizarea investigației, este greu de spus când va fi restabilită acea infrastructură și cât ar costa”, a spus Novak.
Investigațiile, potrivit New York Times, ridică întrebarea de ce Rusia ar începe reparațiile costisitoare dacă și-ar bombarda propriile conducte. Washington Post a raportat recent despre experți care susțin că nu au găsit nicio dovadă că Rusia ar fi fost făptuitorul.
Între timp, chiar dacă conductele ar putea fi reparate, au apărut noi probleme. Canada a revocat scutirea de sancțiuni care a permis unei companii din Montreal să furnizeze turbine pentru conductă. O declarație comună a ministrului de externe Melanie Joly și a ministrului resurselor naturale Jonathan Wilkinson chiar înainte de Crăciun a spus că decizia de a ridica derogarea temporară a fost luată după ce Rusia nu a reușit să restabilească utilizarea deplină a conductei Nord Stream 1. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă Canada a trimis o turbină reparată înapoi operatorilor. Rusia a refuzat să accepte turbina, motiv pentru care este depozitată în Germania, unde a fost inspectată și de cancelarul Olaf Scholz în toamnă.
Canada a acordat Siemens Energy o scutire de doi ani de la sancțiunile împotriva Rusiei și ar fi permis companiei să importe și să repare încă cinci turbine în conformitate cu programul său de întreținere.
Investitorii din Nord Stream 2 se pare că și-au pierdut speranța ca conducta să funcționeze. Un purtător de cuvânt al grupului austriac OMV, care a cofinanțat construcția, a declarat pentru Berliner Zeitung: „„În al doilea trimestru al anului trecut, OMV a anulat valoarea împrumutului acordat Nord Stream 2 AG, inclusiv dobânda acumulată până în prezent, cu circa un miliard de euro în contabilitate. Investiția a fost astfel anulată în totalitate.”
Gazprom însăși dorește să se concentreze pe Asia deocamdată. Exporturile de gaze rusești către țări din afara Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 45,5% anul trecut, a anunțat luni compania de stat Gazprom.
CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a declarat că „perspectivele creșterii consumului global de gaze sunt legate în primul rând de Asia și în primul rând de China”. Cu toate acestea, o reparație ar putea fi interesantă din punct de vedere economic pentru Gazprom: pe măsură ce investitorii își anulează împrumuturile, nu există costuri de rambursare și dobânzi. Dacă situația geopolitică se schimbă, Gazprom ar putea intra din nou pe piața europeană.
