Prim-ministrul israelian acceptă cu ușurință armele americane dar ultimele sale declarații arată că nu prea ține cont de opiniile puternicului său aliat, scrie Le Figaro.
Între administrația americană și guvernul lui Benyamin Netanyahu , nimic nu merge bine. Apelurile repetate din partea lui Joe Biden și a secretarului său de stat, Antony Blinken, pentru deschiderea unui orizont politic în Fâșia Gaza, în care Autoritatea Palestiniană ar juca un rol cheie, sunt ignorate sistematic de premierul israelian. Neîncrederea este de așa natură încât, potrivit postului de televiziune american NBC, miercuri, Administrația Biden a decis să depășească problema lucrând la un scenariu pentru epoca post-Netanyahu cu liderii opoziției. Se spune că este, de asemenea, în lucru un plan care implică Arabia Saudită și Autoritatea Palestiniană. Acesta este exact ceea ce Netanyahu refuză să ia în considerare.
De când „Bibi” a revenit la putere la sfârșitul anului 2022, era clar că președintele democrat nu a privit bine coaliția de partide ultra-ortodoxe și religioase sioniste, asigurându-i o majoritate confortabilă în Knesset. Atacul terorist din 7 octombrie a schimbat situația și Joe Biden, care nu-l primise anterior pe Netanyahu la Casa Albă, a vizitat Israelul. În timp ce sprijinul militar american s-a dovedit, încă o dată, esențial, Antony Blinken a venit la Tel Aviv de cinci ori pentru a predica cuvântul bun al unei soluții cu două state și a revenirii, în Fâșia Gaza, a unei Autorități palestiniene „revitalizate”.
Războiul va continua până la sfârșit. (...) Să nu se înşele nimeni. Vom continua să luptăm până la victoria totală
Benjamin Netanyahu
Benjamin Netanyahu acceptă cu ușurință armele americane, dar ultimele sale declarații arată că nu ține cont de opiniile puternicului său aliat. Vizitând miercuri o bază aeriană a armatei din sudul Israelului, el a reafirmat, încă o dată, triplul obiectiv al acestui război, declanșat la 7 octombrie de atacul terorist al Hamas.
„Războiul va continua până la sfârșit”, le-a spus Benjamin Netanyahu piloților israelieni. Până când vom atinge toate obiectivele: întoarcerea ostaticilor, eliminarea Hamas și certitudinea că Gaza nu va mai reprezenta niciodată un pericol pentru Israel. Să nu se înșele nimeni. Vom continua să luptăm până la victoria totală." Era mesajul destinat prietenului american?
În Israel, mulți au luat-o personal. De la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a aplicat la literă celebra maximă a cardinalului de Retz, potrivit căruia „scăpăm din ambiguitate doar pe cheltuiala noastră”. Însă în fruntea statului israelian, și în rândul observatorilor politici, tocmai neclaritatea menținută cu pricepere de prim-ministru cu privire la continuarea Operațiunii Iron Swords în Fâșia Gaza este cea care provoacă îngrijorare.
Risc de blocare
În primul rând, se referă la securitatea Israelului. La începutul acestei săptămâni, ministrul israelian al apărării a anunțat că operațiunea militară intră într-o nouă fază, mai puțin intensă. Se presupune că va precede o etapă în care o structură palestiniană ar începe să administreze teritoriile aflate sub control militar israelian.
Dar Benjamin Netanyahu refuză să prevadă un astfel de scenariu. Armata israeliană este îngrijorată că acest vid va servi intereselor Hamas, care ar putea profita de el pentru a recâștiga controlul asupra terenului, din punct de vedere administrativ și militar. S-a spus că cel mai recent tir de rachetă către Israel a fost efectuat parțial din zone tocmai evacuate de armata israeliană. Riscul de a fi blocat amenință în Fâșia Gaza.
Cu toate acestea, armata israeliană se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a tensiunilor în Cisiordania. Acolo desfășoară operațiuni lungi și intense: în ultimele zile la Tulkarem, Nablus, Hebron, Ierihon. Măsurile de represalii economice decise încă din 7 octombrie - retragerea permiselor de muncă pentru lucrătorii palestinieni din Cisiordania și blocarea veniturilor fiscale destinate Autorității Palestiniene - contribuie la creșterea presiunii. Un atac efectuat săptămâna aceasta de doi palestinieni care au intrat ilegal în Israel a stârnit temeri cu privire la un nou val de atacuri mortale. În cele din urmă, tensiunea continuă să crească cu Hezbollah, la granița cu Libanul, încă evacuat de aproape 60.000 de oameni a căror răbdare se epuizează: aceștia fac eforturi pentru război. Armata spune că este gata.
„O obstinație datorată unui calcul politic”
Din punct de vedere politic, Netanyahu seamănă cu căpitanul beat al unei nave. Refuzul lui de a stabili un curs alimentează diviziuni care odată au fost date deoparte. În cadrul cabinetului de război, format în zilele următoare datei de 7 octombrie cu lideri de opoziție, diviziunile sunt notorii, în special asupra ostaticilor. Dacă Benny Gantz și Gadi Eisenkot sunt în favoarea unui acord cu Hamas care să le permită eliberarea cât mai repede posibil, Netanyahu îl refuză. Solicitările pentru demisia lui Gantz și Eisenkot cresc în presa israeliană. Sfârșitul guvernului de urgență ar putea semnala demonstrații masive împotriva lui Netanyahu: furia populației israeliene, cuprinsă până acum din cauza războiului, este încă la fel de puternică ca niciodată.
Potrivit criticilor săi, încăpățânarea premierului se datorează unui calcul politic: pentru a păstra puterea, are nevoie de sprijinul aripii sale drepte. Dar miniștrii săi religioși sionişti sunt tocmai cei care apără măsurile economice împotriva Cisiordaniei. De asemenea, ei nu-și ascund dorința de întoarcere a coloniștilor în Fâșia Gaza, evacuată de Israel în 2005. Aripa dreaptă a Likudului face, de asemenea, eforturi pentru ca armata să rămână în Gaza și închiderea graniței cu Cisiordania. În ediția sa de joi, ziarul de centru Yedioth Ahronoth citează un ministru care deplânge că „din cauza calculelor sale politice, Netanyahu nu poate lua decizii cu privire la viitorul țării”. Dar trecerea timpului ar putea lucra și în favoarea lui: ipoteza revenirii lui Trump la putere i-ar putea fi benefică. Doar să reziste până atunci.
