Parlamentul Ungariei a votat luni în favoarea aderării Finlandei la Alianță, dar Suedia va trebui totuși să aștepte, scrie Le Figaro.
Majoritatea parlamentară Fidesz-KDNP a aprobat luni aderarea Finlandei la NATO, dar pentru Suedia este mai complicat. Președintele Republicii, Katalin Novak, prim-ministrul, Viktor Orban, și ministrul său de externe, Péter Szijjarto, spun public că îi susțin calitatea de membru. În general, dorințele lui Viktor Orban sunt ordine care nu sunt contestate în cadrul partidului său și care sunt aprobate ca un singur om de către Parlament, pe care îl controlează cu două treimi.
Au trecut însă zece luni de când țara scandinavă și-a depus cererea de aderare la alianța militară, iar parlamentarii maghiari amână atât de mult încât sunt ultimii, cu turcii, care nu au ratificat-o.
Toamna trecută, Budapesta s-a adăpostit inițial în spatele Turciei, argumentând că mai întâi trebuie să se ajungă la un acord între Ankara și candidați, sugerând că Orban acționează în interesul aliatului său Recep Tayyip Erdoğan.
Apoi, la sfârșitul lunii februarie, o întorsătură a amânat din nou votul: liderul Fidesz în Parlament, Maté Kocsis, a argumentat divizări interne, extrem de neobișnuite, fără a convinge cu adevărat. Eurodeputații se tem de o escaladare militară între Rusia și NATO. Au fost trimise delegații la Helsinki și Stockholm, dar pentru a negocia ce anume?
În cele din urmă, Viktor Orban a facut revelații pe 24 februarie în timpul intervenției sale săptămânale de treizeci de minute la radioul public Kossuth: Ei răspândesc minciuni nerușinate despre Ungaria, despre statul de drept, despre democrație, despre viața de aici. (…) Dacă vor să fim corecți cu ei, trebuie să fie corecti cu Ungaria . »
Ar fi așadar, mai prozaic, răzbunare pentru pozițiile trecute luate de actualii lideri suedezi împotriva Budapestei în conflictele sale cu Bruxelles-ul. Sau poate, așa cum presupune liberalul Gabor Fodor, fostul său tovarăș de călătorie, vrea să arate Comisiei Europene capacitatea de blocare, în timp ce Ungaria are mare nevoie de fonduri europene - pentru a depăși criza inflației (la 25% ). Cu riscul, pentru Viktor Orban, de a înstrăina și mai mult partenerii europeni și de a alimenta teza extrem de discutabilă că el este un pion al Kremlinului.
