În Transcarpatia trăiesc 150.000 de maghiari din Ucraina care, în această regiune sub influența lui Orban, își apără cultura, scrie un reportaj din Le Figaro.
Liturghia se spune în limba maghiară. Ieșind din biserica din Orosijevo, discuțiile continuă în aceeași limbă. În jur, copiii se joacă cu arme de plastic în mâini. Și dacă cerul este gri și înnorat, nimeni nu se plânge: măcar plouă. Situat la câțiva kilometri de Ungaria, satul Orosijevo pare la fel de disociat de război ca și de Ucraina .
O distanță, a corpului și a minții, care se regăsește printre majoritatea maghiarilor din Ucraina, o comunitate estimată la 150.000 de indivizi. În fața bisericii catolice din Orosijevo, Sandro anunță imediat: „Aici, nu este război, ci doar muncă și pace!" Pensionat la 65 de ani, Sandro se prezintă ca mulți alții din jurul său: "Un ungur, născut în Ucraina. Pentru că maghiarii sunt stabiliți aici de mult timp...” Pentru minoritatea maghiară, un pașaport sau cursul fluctuant al unei granițe nu poate determina apartenența națională în această regiune a Transcarpatiei, în vestul îndepărtat al Ucrainei. Numai în secolul al XX-lea, cinci țări s-au succedat fără a modifica cu adevărat identitatea localnicilor. După cum spune o zicală din Transcarpatia: „Se poate să fi trăit în Austro-Ungaria, Cehoslovacia, Ungaria, URSS și Ucraina fără să fi părăsit vreodată satul tău.
Astăzi, mulți dintre noi avem două pașapoarte: unul maghiar și unul ucrainean
Ungaria nu uită rămășițele națiunii sale fragmentate. Dacă se dovedește filiația maghiară, consulatul maghiar din Berehove, capitala neoficială a maghiarilor din Ucraina, poate emite un pașaport. Margit, o prietenă cu Sandro, explică că astăzi „mulți dintre noi avem două pașapoarte: unul maghiar și unul ucrainean. Cu toate acestea, Ucraina nu recunoaște dubla naționalitate. Chiar dacă Ungaria emite mai puține pașapoarte decât înainte de război, unii bărbați, teoretic cetățeni ucraineni, au putut, astfel, să fugă de mobilizarea din Ucraina. De înțeles, așadar, că la punctul de trecere al unui drum din apropiere, apare cu litere mari acest avertisment: „Oamenii puternici nu își părăsesc țara!”. Cetățenia dublă permite, de asemenea, maghiarilor din Ucraina să voteze la alegerile naționale din Ungaria.
Sandro și Margit nu fac un secret: votează sistematic pentru Orban. Sandro explică: „Orban îi ajută pe oameni să-și găsească de lucru aici, ca să își poată câștiga existența! Orban îi ajută și pe cei cu familii numeroase, copii, vârstnici… ” Se alătură discuției Valeria, o femeie ceva mai în vârstă. Din Ungaria, adaugă ea, primesc pensie pentru că tatăl meu a murit în armata maghiară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (împotriva URSS). În fiecare lună, aproximativ 1500 de hrivna s (aproximativ patruzeci de euro). Este jumătate din cele 3000 de hrivne pe care mi le dă Ucraina pentru patruzeci și șapte de ani de muncă! Dacă Budapesta nu plătește direct bani lui Sandro și Margit, aceștia din urmă spun că beneficiază de distribuții de alimente. Influența Budapestei este și informațională: televiziunea la care localnicii spun că se uită este exclusiv maghiară.
Influența maghiară este prezentă în întreaga regiune
Ungaria investește întreaga regiune. La fel ca Turcia din Balcani, este un soft power unde banii maghiari asigură restaurarea moștenirii religioase și culturale care încă o leagă de trecutul și diaspora sa. În frumosul oraș Berehove, aceste renovări se văd peste tot: Muzeul de Istorie al Ungariei, Institutul Universitar Rakoczi, unde predarea se face în limba maghiară, sau chiar un canal... Chiar și într-un sat mic precum Orosijevo, biserica, o construcție nouă, e dovada acestei influențe. Imediat ce intri în biserică placa de pe perete este inconfundabilă: „Renovat de guvernul Ungariei” scris în limba maghiară.
Pe placă mai sunt și alte două organizații: o organizație, „Bethlen Gabor”, și „Ministerul Politicii Naționale”. În timp ce numele este cel al unui rege maghiar, Bethlen Gabor anunță că dorește „să promoveze implementarea obiectivelor guvernului maghiar (...) de a sprijini prosperitatea și educația maghiarilor care trăiesc în străinătate (…) și de a le păstra cultura. Ministerul Politicii Naționale, la rândul său, desfășoară misiuni foarte concrete pentru maghiarii din străinătate: asistență cu educația în limba maghiară, tabără de vară în Ungaria pentru copii, diverse renovări de patrimoniu și infrastructură, sprijin pentru partidele etnice locale... Acest iredentism "soft" astăzi investește toate vestigiile „Ungariei Mari”: în Ucraina deci, dar mai ales în România, unde în Transilvania trăiește cea mai mare comunitate maghiară din afara Ungariei.
Pe vremea URSS și chiar în primele zile ale Ucrainei, nu am fost forțați să învățăm limba națională. Astăzi, toată școala trebuie făcută în ucraineană, Părintele Iștvan
Când părintele Iștvan, preot în Orosijevo, dar și în Berehove, este întrebat cu privire la ajutorul venit din Ungaria, el se ferește: „ Sunt un om de credință, nu un politician”. Ucraineana lui este amestecată cu rusă, impregnată cu un puternic accent maghiar. Preotul explică: „ În vremea URSS, și chiar în primele zile ale Ucrainei, nu eram forțați să învățăm limba națională. El adaugă: „Astăzi , toată școala trebuie făcută în ucraineană. Este foarte greu (pentru minoritatea maghiară) ...În timp ce toți localnicii pe care i-am întâlnit cred că ucraineana ar trebui să fie pe primul loc în Ucraina, cei mai mulți își exprimă și, întotdeauna cu destulă precauție, teama că identitatea lor maghiară va ajunge ca o victimă colaterală a derusificării țării. Deci, cum pot ungurii ucraineni să-și păstreze cultura astăzi? „Prin credință și prin limbă”, răspunde imediat părintele Iștvan. O credință care nu are nimic de-a face cu speranța pioasă: spre deosebire de ucrainenii ortodocși majoritari, ungurii sunt catolici sau calvini. Deși steagul Ungariei a fost îndepărtat de pe monumentele istorice maghiare, el încă zboară sus deasupra bisericilor catolice.
Ilona Fedorivna vorbește despre importanța limbii maghiare. Acum pensionată, această absolventă de filologie îi primește pe jurrnaliștii de la Le Figaro acasă la ea în Orosijevo. Întrebată despre un proiect de lege care să impună limba ucraineană peste tot, Ilona Fedorivna răspunde: „Cred că este o greșeală a politicienilor. În satul din apropiere Pușkino trăiesc doar ucraineni. Aici, la Orosijevo, doar maghiari. Și totuși trăim foarte bine împreună! Limba nu este o problemă: nu ar trebui să fie niciodată. „Pentru ea, pericolul este mai presus de toate într-un exil în Europa dacă războiul se intensifică și mai mult: „Vom fi din ce în ce mai puțini. Toată lumea vrea să meargă în Ungaria dar și în Polonia sau Slovacia.” Înainte de război, Ilona Fedorivna publicase un manual de exerciții pentru maghiarii din Transcarpatia care doreau să-și îmbunătățească ucraineana. Astăzi, acest manual este folosit în cealaltă direcție, de către refugiații ucraineni din Budapesta care învață limba maghiară în așteptarea încheierii războiului.
Ostilitatea dintre liderii politici naționali, mai mult decât între cei locali, este cea care stăpânește Transcarpatia. O controversă a accentuat în mod deosebit tensiunile dintre Orban și Zelensky: în iunie, autoritățile maghiare au eliberat unsprezece prizonieri de război de cetățenie ucraineană, maghiari din Transcarpatia. Fără a fi avertizat Kievul, încălcându-i total suveranitatea, această eliberare a avut loc prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse - cu care Orban are relații. În iunie 2022, Patriarhul Kirill a scăpat de sancțiunile europene după presiunile din partea Budapestei. Opoziția dintre cele două țări este de fapt mai profundă și mai strategică pentru că Ungaria nu se poate lipsi de gazul rusesc iar Orban își plasează viziunea asupra lumii la antipozii visului european al Ucrainei. Pe 23 iulie, vizitând maghiarii din România, Orban a denunțat „valorile occidentale” care se rezumă la „imigrație, LGBTQ și război”.
În acest climat politic tensionat, Zoltan Babjak, primarul din Berehove, primește în biroul său. Primarul își ia întotdeauna câteva secunde înainte de a răspunde. Nu este ușor să fie loiali simultan Kievului și Budapestei... „Ungaria ne reface infrastructurile pentru ca noi să rămânem cetățeni ucraineni, etnici maghiari, pe teritoriul Ucrainei”, spune el. Babjak nu se aventurează să împărtășească punctul de vedere maghiar cu privire la problema energetică: „Cred că gazul ar trebui luat acolo unde este vândut la cel mai ieftin preț”. Mai presus de toate, el speră la împăcare. „Zelenski și Orban ar trebui să se întâlnească cât mai curând posibil. Și ideal aici, în Berehove" propune el. Dar Zelensky a vizitat Berehove în iulie și nu l-a menționat niciodată pe Orban în discursurile sale, având grijă să certifice unicitatea culturală a maghiarilor din regiune.
La marginea lui Berehove, un cimitir are o duzină de morminte ale soldaților căzuți. Pe alei, ungurii și ucrainenii se amestecă fără deosebire. Se remarcă un mormânt, cel al lui Mykhaïlo Tymoshchuk, ucis la vârsta de 27 de ani, de ziua lui, 13 august 2014, la începutul războiului din Donbass. În stânga mormântului este gravat în ucraineană: „Țară, fii mândră de astfel de fii”. În dreapta, în maghiară: „Câtă durere trebuie să suporte cineva la moartea unui copil?"
