Jaful spectaculos din ianuarie de la Drents Museum din Assen, în urma căruia au fost sustrase artefacte dacice de o valoare inestimabilă, capătă noi dimensiuni. Potrivit unei investigații RTL Nieuws, membrii bandei de motocicliști interzisă Hardliners ar fi fost implicați în operațiune, iar în spatele furtului s-ar afla o comandă venită din lumea interlopă românească. Conform surselor din anchetă, obiectele de patrimoniu, printre care și celebrul coif de aur de la Coțofenești, ar fi fost furate pentru a fi folosite ca monedă de schimb în vederea obținerii unei reduceri de pedeapsă pentru un lider criminal din România.
Banda de motocicliști interzisă Hardliners este implicată în furtul unor artefacte românești din Muzeul Drents din Assen. Membrii bandei i-ar fi recrutat pe autorii jafului, susțin surse din lumea interlopă și din ancheta poliției, citate de RTL Nieuws. Potrivit acestora, jaful a fost comis la comanda mafiei românești.
Piesele de valoare, printre care se numără și celebrul coif de aur de la Coțofenești, ar fi fost furate pentru a fi folosite ca monedă de schimb, astfel încât un infractor român să evite executarea unei pedepse cu închisoarea, susțin surse bine informate.
Această ipoteză întărește scenariul cel mai probabil: coiful dacic, veche de 2500 de ani și considerat de neînlocuit, nu a fost distrus. „Există tot mai multe indicii că nu a fost topit”, a declarat o sursă apropiată anchetei. Potrivit acesteia, artefactul s-ar afla încă în Olanda: „Se pare că e ascunsă undeva în apropiere de Heerhugowaard, înfășurată într-un prosop.”
„Au scăpat coiful pe jos”
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, hoții au forțat o ușă a Muzeului Drents cu o bombă artizanală, în timpul expoziției „Dacia – regat de aur și argint”. În doar patru minute, folosind ciocane mari, au spart două vitrine și au fugit cu coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur, toate având o valoare asigurată totală de 5,8 milioane de euro. Un detaliu remarcabil: în timpul jafului, hoții ar fi scăpat coiful pe jos, potrivit unei surse RTL Nieuws.
Banda Hardliners s-a format în închisoare
Clubul de motocicliști Hardliners a fost înființat în 2019 în închisoarea din Zaanstad de foști membri ai organizației Hells Angels, care fusese interzisă. De-a lungul anilor, mai mulți membri ai Hardliners au fost condamnați pentru fapte penale grave, precum șantaj, incendieri și agresiuni. Liderul bandei, Lysander de R., este încarcerat din 2018, fiind acuzat că a condus o organizație criminală. În martie 2024, clubul a fost interzis prin hotărâre judecătorească.
Poliția a mobilizat imediat toate resursele pentru a recupera patrimoniul cultural românesc. Ancheta s-a concentrat rapid asupra orașului Heerhugowaard și a împrejurimilor din provincia Noord-Holland. Acolo, polițiștii au descins în mai multe locuințe și spații de depozitare și au arestat șapte suspecți, printre care se numără Douglas W. (36 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (20 de ani).
În cazul lui Jan B., poliția a demarat o operațiune sub acoperire chiar înainte de arestare. Agenți infiltrați s-au dat drept reprezentanți ai unor cumpărători străini interesați de casca de aur românească. Aceștia au oferit suma de 400.000 de euro, ofertă pe care B. ar fi refuzat-o. După ce operațiunea a eșuat, Jan B. a fost arestat.
Potrivit unor surse bine informate, acești bărbați ar fi fost recrutați cu ajutorul bandei interzise de motocicliști Hardliners. „Li s-au promis câte 15.000 de euro de persoană”, a declarat o sursă din mediul infracțional. Unul dintre suspecți ar fi fost „prospect” – adică membru aspirant – al bandei Hardliners.
Mai multe surse independente au declarat pentru RTL Nieuws că ordinul pentru comiterea jafului ar fi venit din România. Comorile dacice ar fi fost furate la comanda unui influent infractor român care încearcă astfel să scape de o condamnare la închisoare. Acesta ar intenționa să returneze coiful și brățările în schimbul reducerii sau anulării pedepsei. RTL Nieuws nu a reușit să afle despre ce infractor este vorba.
Deși poliția explorează și alte piste, „se acordă tot mai multă atenție ipotezei unui comanditar român”, afirmă o sursă apropiată anchetei. Parchetul (Openbaar Ministerie – OM) a refuzat să comenteze în legătură cu această posibilitate: „Nu avem nimic de declarat despre existența unui comanditar. Sugestiile și afirmațiile dumneavoastră, bazate pe surse, rămân exclusiv responsabilitatea dumneavoastră.” De asemenea, OM nu a oferit un răspuns nici în ceea ce privește implicarea bandei de motocicliști Hardliners.
Artefactele, folosite ca monedă de schimb pentru reducerea pedepsei
Una dintre surse afirmă că OM este reticent în a divulga informații tocmai din cauza sensibilității dosarului: „Este o chestiune extrem de delicată. Dacă Olanda acuză oficial un comanditar din România, s-ar putea declanșa imediat o criză diplomatică.”
Nu este neobișnuit ca infractorii să achiziționeze opere de artă valoroase pentru a le folosi ulterior ca monedă de schimb în negocieri pentru reducerea pedepselor. De exemplu, două tablouri de Van Gogh, furate în 2003 din Muzeul Van Gogh, au fost descoperite într-un spațiu ascuns ce aparținea traficantului italian de droguri Raffaele Imperiale. Acesta a colaborat cu justiția în schimbul unei pedepse mai mici. De asemenea, un tablou de Frans Hals, furat în urmă cu cinci ani, a ajuns, se pare, în posesia celebrului infractor belgian Flor B.
Reacțiile avocaților
„Pentru mine și pentru clientul meu, aceste informații sunt noi”, a reacționat Dennis Vlielander, avocatul lui Douglas W., în legătură cu sursele RTL Nieuws care indică o presupusă implicare a bandei de motocicliști Hardliners și a unui comanditar din România. „Clientul nu se regăsește în aceste acuzații. În rest, nu avem alte comentarii de făcut în acest moment. Preferăm ca fondul cauzei să fie discutat în instanță.”
Micha Jonge Vos, avocatul lui Bernhard Z., a fost succint: „Ascult cu interes, dar nu ofer niciun comentariu.”
Notă privind documentarea
RTL Nieuws a desfășurat în ultimele luni o amplă anchetă jurnalistică privind jaful de la muzeul Drents și a stat de vorbă cu surse din cadrul poliției și justiției din Olanda și România, cu avocați și cu persoane din mediul infracțional. Unele dintre surse au solicitat anonimatul din motive variate, inclusiv considerente de siguranță personală. RTL Nieuws a respectat această solicitare.
