Viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034) nu va mai veni „pe încredere”, ci pe realizări concrete. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că statele membre vor primi fonduri doar dacă îndeplinesc jaloane și obiective prestabilite, după modelul planului de redresare post-pandemie. Măsura promite o mai bună supraveghere a cheltuirii banilor europeni, dar riscă să adâncească tensiunile dintre statele contributoare nete din Vest și beneficiarii din Est și Sud, scrie Euractiv.
Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să atingă „repere și ținte” concrete pentru a primi plăți din viitorul buget pe termen lung al blocului comunitar, a declarat marți, 20 mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Fiecare tranșă de finanțare va fi distribuită doar atunci când vor fi atinse țintele convenite”, a explicat von der Leyen. Ea a subliniat că această abordare reprezintă „cel mai puternic stimulent posibil pentru a impulsiona reformele”.
Proiectul de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM) — bugetul pe șapte ani al UE — ar putea permite Bruxelles-ului să controleze mai strict modul în care fondurile sunt cheltuite de către statele membre. Totodată, această reformă riscă să accentueze divergențele dintre statele din nordul și vestul Europei, care susțin condiționarea fondurilor de reforme, și țările mai sărace din sudul și estul continentului.
Von der Leyen a precizat că viitorul cadru bugetar (2028–2034) se va baza pe modelul fondului de redresare post-pandemie, în care plățile au fost de asemenea condiționate de realizarea unor jaloane și obiective de reformă.
Totodată, ea a promis modernizarea a două dintre cele mai importante și sensibile linii bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune, care finanțează dezvoltarea economică în regiunile mai puțin prospere. Împreună, aceste două politici reprezintă aproximativ două treimi din bugetul UE, estimat la 1.200 de miliarde de euro.
Pentru a calma temerile legate de excluderea autorităților locale și regionale din procesul de planificare bugetară, președinta Comisiei a declarat că viitorul CFM va fi „centrat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”, iar PAC și politica de coeziune vor rămâne „elemente centrale”.
Comisia intenționează, de asemenea, să continue cu proiectul său de Fond European pentru Competitivitate, destinat susținerii sectoarelor strategice precum inteligența artificială, biotehnologiile și industria spațială.
Programul-fanion al UE pentru cercetare, Orizont Europa, va rămâne un program separat, dar va fi „strâns legat” de Fondul pentru Competitivitate — o schimbare față de planurile anterioare de integrare a acestuia în noul fond.
Viitorul buget va pune accent și pe flexibilitate, întrucât peste 90% din actualul buget este alocat unor priorități stabilite cu un deceniu în urmă, lăsând Comisiei o marjă de manevră de doar 4% pentru a răspunde la crize neprevăzute.
„Bugetul nostru actual a fost conceput pentru o lume care nu mai există”, a punctat Ursula von der Leyen.
