Ungaria face un pas în apărarea suveranității sale naționale prin adoptarea unei legi menite să monitorizeze și să reglementeze activitățile organizațiilor care primesc finanțări din străinătate. În contextul unei lumi tot mai polarizate și a ingerințelor externe care încearcă să influențeze deciziile interne, această inițiativă legislativă vrea să asigure transparența și să protejeze interesele legitime ale țării, consolidând astfel cultura creștină și valorile tradiționale care stau la baza identității ungare, scrie Le Monde
Într-un nou afront adus Uniunii Europene, partidul lui Viktor Orban a prezentat marți o propunere legislativă menită să controleze orice entitate care primește finanțări din străinătate.
Marți, 13 mai, un deputat al Fidesz, formațiunea naționalistă a prim-ministrului ungar, a prezentat o propunere legislativă pentru înființarea „unui registru al organizațiilor care amenință suveranitatea Ungariei cu ajutorul străinătății”, după modelul legislației împotriva „agenților străini” adoptate de Vladimir Putin în 2012.
„Salutări din Rusia”, a titrat încă de miercuri Telex, unul dintre site-urile de știri independente din Ungaria, apreciind că acest text, fără precedent în Uniunea Europeană (UE), riscă să facă „extrem de dificilă activitatea și existența organizațiilor finanțate din străinătate”. Mass-media, asociații, ONG-uri — textul vizează, de fapt, într-un mod vag, „orice persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică care amenință suveranitatea Ungariei prin desfășurarea de activități menite să influențeze viața publică”.
În Ungaria, majoritatea ONG-urilor și a mass-mediei independente, care sunt private de fonduri publice, depind de fondurile europene, donații din partea instituțiilor internaționale sau de sprijinul cetățenilor unguri stabiliți în străinătate. „Sute de milioane de dolari, provenind în special de la entități americane și de la Bruxelles, au fost direcționate către grupuri din societatea civilă și mass-media (…) în scopul manipulării opiniei alegătorilor în funcție de interese externe”, a acuzat guvernul într-un comunicat de presă prin care susține textul propus de deputatul său, Janos Halasz.
Propunerea legislativă, pusă online în noaptea de marți spre miercuri, reprezintă traducerea juridică a „marii curățenii de primăvară” pe care Viktor Orban o promisese într-un discurs virulent rostit în februarie, în care a calificat colectiv drept „paraziți” judecătorii, mass-media, ONG-urile și opozanții săi. Alegând să înainteze o propunere de lege în locul unui proiect de lege, guvernul evită procedurile formale de consultare. Adoptarea acesteia nu ridică niciun dubiu, având în vedere majoritatea covârșitoare de care dispune Fidesz în Parlament.
„Cultură creștină”
Practic, lista va fi întocmită de Autoritatea pentru Protecția Suveranității, o instituție subordonată puterii, înființată în 2023 pentru a produce rapoarte părtinitoare împotriva organizațiilor care beneficiază de subvenții din străinătate. Textul precizează că „suveranitatea Ungariei” se reflectă în special „în supremația căsătoriei și a sexelor biologice” și în „cultura sa creștină”, o modalitate de a viza în mod special asociațiile care apără drepturile persoanelor LGBT, în condițiile în care Orban a anunțat deja că va interzice viitorul Marș a mândriei de la Budapesta, programat teoretic pentru 28 iunie.
Pe lângă stigmat, orice entitate înscrisă pe această listă va trebui să solicite autorizația autorităților ungare înainte de a primi orice transfer de fonduri din străinătate. Persoanele care donează acestor entități nu vor mai avea dreptul la deduceri fiscale. În plus, toți membrii conducerii acestor organizații vor fi obligați să depună declarații de avere similare cu cele ale aleșilor, care vor fi făcute publice. „Guvernul ne poate forța să activăm în clandestinitate, dar nu poate lua angajamentul și credința cu care protejăm drepturile ungurilor”, a declarat Tasz, principala asociație maghiară pentru apărarea drepturilor civile.
„La fel cum partidelor politice le este interzis să primească fonduri din străinătate în baza regulilor UE, actorii nepartizani ar trebui, de asemenea, să fie supuși unui control riguros atunci când activitățile lor influențează procesul decizional public”, a susținut guvernul ungar, întorcând politicile europene de combatere a ingerinței ruse împotriva propriei societăți civile. În lipsa unor precizări clare, textul ar putea, teoretic, să se aplice și subvențiilor europene, ceea ce anunță un nou conflict între Comisia Europeană și Ungaria.
„Putinizarea Ungariei”
Aproximativ 20 de miliarde de euro din fonduri europene destinate Budapestei sunt suspendate încă de la sfârșitul anului 2022 de către Bruxelles, în așteptarea reformelor guvernului pentru restabilirea unui stat de drept funcțional. În timp ce aceste presiuni europene au avut până acum efecte foarte limitate, această nouă propunere legislativă nu poate fi interpretată decât ca un afront adus UE. În dificultate în sondaje înaintea alegerilor din aprilie 2026, Orban s-a angajat într-o amplă cursă în avans de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, multiplicând măsurile copiate după modelul rus și atacând tot mai dur Ucraina.
Vineri, 9 mai, Kiev a anunțat că a arestat, „pentru prima dată în istoria sa”, „doi agenți ai rețelei serviciilor speciale ungare”, acuzați că au spionat pe teritoriul ucrainean. Ca represalii pentru această arestare, Ungaria a expulzat doi diplomați ucraineni, iar Fidesz îl acuză acum pe Péter Magyar, principalul opozant al lui Orban, că este sprijinit pe ascuns de Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Șocați de această propunere legislativă, numeroși reprezentanți ai opoziției ungare, media independente și ONG-urile au reacționat vehement miercuri. Deja în fruntea manifestațiilor împotriva interzicerii Pride, deputatul anticorupție Akos Hadhazy a făcut apel la maghiari să iasă în stradă marți, 20 mai, „împotriva putinizării Ungariei”. „Guvernul încearcă în zadar să transforme țara noastră în Rusia”, a avertizat și primarul Budapestei, ecologistul Gergely Karacsony. Totuși, în cei cincisprezece ani de putere, presiunea străzii nu l-a făcut pe Orban să dea înapoi.
