Fermierii francezi își continuă mișcarea de protest . Iar fenomenul crește treptat la scară națională. În timp ce mai multe autostrăzi sunt încă blocate în toată Franța, producătorii amenință că vor bloca Parisul cu tractoarele lor dacă guvernul nu ia rapid măsuri pentru a le calma furia . La fel ca Franța, fermierii din multe țări europene își exprimă și ei nemulțumiri. În Olanda, Germania, România și chiar Polonia, au precedat Franța, scrie Le Figaro
Această furie variază în funcție de țară, dar se referă în principal la taxele pe motorină, reducerea utilizării pesticidelor sau limitarea emisiilor de azot sau gaze cu efect de seră... Christiane Lambert , președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale din sectorul agricol al Uniunii Europene, vorbește despre o „ exasperare ” globală a fermierilor europeni, pentru AFP. Ei au sentimentul că „li se impun” măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice, asigură fostul președinte al FNSEA , primul sindicat agricol francez. Pe măsură ce furia agricolă crește în toată Europa, Le Figaro face un bilanț al diferitelor motive care îi împing pe fermieri de diferite naționalități să-și brandească furcile pe străzi.
În Olanda
Fermierii olandezi au fost primii care și-au exprimat furia. Din toamna lui 2019, în urma propunerii radicale a unui deputat de centru-stânga de a înjumătăți creșterea animalelor. Acest protest nu s-a oprit de atunci. S-a înrăutățit chiar în iunie 2022, după anunțul ministrului „Naturii și Azotului ” de a reduce drastic – cu 70% – emisiile de azot, a amintit Christophe de Voogd, profesor afiliat în Științe și autor al cărții Istoria Olandei. De la origini până în zilele noastre. Această decizie a statului olandez vine și după decizia Curții Supreme a Țărilor de Jos din 20 decembrie 2019 prin care dispune guvernul să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 25% până în 2020.
De câteva luni, olandezii blochează autostrăzile cu tractoarele lor și protestează în fața caselor liderilor politici. Steagurile olandeze cu susul în jos au devenit simbolul revoltei lor. Și această nemulțumire se reflectă și la urne. Un tânăr partid care reunește fermieri, „ Mișcarea Fermier-Cetățean ” (BBB), a făcut o intrare puternică în Senat în martie 2023 . În cele din urmă, a câștigat mai puține voturi decât se aștepta la alegerile generale din noiembrie.
În Germania
De la mijlocul lunii ianuarie, operatorii germani au demonstrat și amenință cu extinderea mișcării. Ei se opun planului guvernului lui Olaf Scholz de a elimina un avantaj fiscal pe motorina agricolă. O măsură descrisă de guvern drept „dăunătoare pentru climă”. Dar, în realitate, acesta din urmă încearcă să-și „reducă cheltuielile” pentru a-și închide bugetul, contextualizează Alessandra Kirsch, director de studii la think tank-ul Agriculture Stratégies. Germania trebuie într - adevăr să economisească câteva miliarde în cheltuieli bugetare pentru a se conforma unui apel la ordine din partea judecătorilor constituţionali .
Pe 15 ianuarie, aproape 5.000 de tractoare au blocat străzile din Berlin a informat poliția pentru AFP. Propunerea de eșalonare a reformei până în 2026 nu a fost suficientă pentru a calma furia fermierilor germani. Nici măcar promisiunea de a „simplifica” profesia prin „reducerea birocrației”. Pentru că, la fel ca peste tot în Europa, operatorii se confruntă cu „supraîncărcări administrative”, explică Alessandra Kirsch. „În fiecare an, trebuie să completeze o declarație, dar aceasta nu este deja completată în prealabil ca și declarațiile fiscale. Le ia zile și le provoacă stres pentru că cerințele sunt foarte mari. Și nu sunt plătiți mai mult pentru toate astea”, continuă specialistul.
In Romania si Polonia...
În România, Polonia și alte țări care se învecinează cu Ucraina, precum Slovacia, Ungaria și Bulgaria, producătorii denunță în esență „concurența neloială”. Aceștia acuză Ucraina că a subcotat prețul cerealelor. „ De la invazia rusă, grâul ucrainean nu mai tranzitează prin Marea Neagră, ci acum trece pe uscat ”, analizează Alessandra Kirsch. Grâul ucrainean, foarte competitiv din punct de vedere al prețurilor, invadează așadar silozurile țărilor vecine. Ceea ce îi obligă pe fermierii polonezi și români... să-și scadă prețurile. »
În Polonia, de exemplu, protestele l-au forțat pe ministrul Agriculturii să demisioneze în aprilie 2023. Operatorii polonezi au început să blocheze punctele de trecere cu Ucraina în noiembrie anul trecut. Blocada a fost suspendată în cele din urmă pe 6 ianuarie după un acord cu guvernul, care prevedea subvenții. În România, fermierii au manifestat de la începutul lunii ianuarie și nu intenționează să cedeze presiunea asupra guvernului.
... și în curând Spania și Italia
Această mișcare europeană de proteste agricole este contagioasă. Potrivit Christiane Lambert, președintele Comitetului organizațiilor profesionale agricole din Uniunea Europeană, „sindicatele agricole italiene și spaniole vorbesc și despre demonstrații”. Motivele lor? Evenimentele climatice extreme din ultimii ani, în special seceta. „ Unele zone din aceste țări s-ar putea să nu mai fie arabile”, avertizează Alessandra Kirsch. Astfel, „problema stă acum în gestionarea apei, în timp ce agricultura în aceste țări se bazează în principal pe irigatii. În special pentru grădinărit ”, precizează specialistul. Cu toate acestea, este „dificil” să ne imaginăm un „model nou, cât mai eficient din punct de vedere al apei”, adaugă ea.
De ce se revoltă fermierii europeni acum?
„Fermierii europeni sunt, în general, sătui de constrângerile grele cu care se confruntă zilnic, fără nicio creștere”, explică Alessandra Kirsch. Dincolo de suprasolicitarea administrativă, producătorii denunță reducerea bugetului PAC care „a fost redus cu 90 de miliarde de euro în 20 de ani”, amintește expertul. „Autorizarea importurilor de produse tratate cu pesticide interzise în Europa, sau care nu respectă bunăstarea animalelor, precum aglomerarea animalelor, provoacă, de asemenea, neînțelegere și furie în rândul fermierilor”, adaugă el.
În Franța, „nu a existat niciun declanșator pentru demonstrații ca în Țările de Jos sau Germania, de exemplu”, dar „ este o acumulare de constrângeri care împing producătorii la limit ”, crede Alessandra Kirsch.
Politicile de mediu realizate de Uniunea Europeană sunt, de asemenea, un factor care a alimentat de câțiva ani furia operatorilor. Green Deal, prezentat în 2019, deci înainte de Covid-19 și războiul din Ucraina, prevede o „ reducere a impactului agriculturii asupra mediului și are ca scop decarbonizarea sectorului ”, amintește specialistul în economie agricolă. Însă aceste măsuri care urmăresc, printre altele, reducerea utilizării pesticidelor sau creșterea suprafețelor de pânză, „ duc inevitabil la o scădere a productivității agricole ”. Acesta este motivul pentru care fermierii le contestă și „cer să nu mai fie singurii afectați de aceste politici”, subliniază Alessandra Kirsch.
