În fiecare an, la finalul lunii martie, Comisia Europeană prezintă opiniei publice un raport care ne obligă mereu să reflectăm: numărul oamenilor decedați pe șosele Uniunii Europene (UE).
În 2017, pe șosele UE au decedat 25.300 de persoane. Uniunea vrea să pună capăt acestor tragedii și propune dotarea mașinilor cu frâne automate.
Într-un interviu acordat, luni, pentru Die Welt, comisarul european pentru Transporturi a ținut să sublinieze că șosele din UE rămân cele mai sigure din lume.
„Siguranța în trafic trebuie să rămână una dintre prioritățile politice europene. Numărul persoanelor decedate în 2017 ca urmare a unor accidente rutiere s-a diminuat cu 2% față de anul anterior. Obiectivul nostru este reducerea la jumătate până în 2020 a numărului raportat în 2010, adică să ajungem 16.000. La felul cum progresăm, cred că este foarte greu să îndeplinim obiectivul propus“, a declarat Violeta Bulc.
Comisarul a prezentat și statistica referitoare la fiecare țară în parte, luând în calcul numărul de persoane decedate raportat la fiecare un milion de locuitori ai țării.
Astfel, cele 3.177 de persoane decedate în Germania reprezintă 38 la fiecare un milion de locuitori.
Cu o populație de cel puțin patru ori mai mică decât a Germaniei, România înregistrează 98 de morți la un milion de locuitori, fiind urmată de Bulgaria cu 96. La polul opus, cu o siguranță ridicată pe șosele, se află Suedia (25), Marea Britanie (27), Olanda (31) și Danemarca (32).
Peste jumătate dintre victime (55%) au fost ca urmare a unor accidente petrecute pe drumuri naționale, în timp ce doar 8% pe autostrăzi. Poate la fel de grav este că 37% dintre victime sunt ca urmare a unor accidente care au loc în orașe. Aproape jumătate dintre victime sunt pasageri, iar 21% pietoni.
Pe lângă pierderile de vieţi omenești, s-au înregistrat și 135.000 de răniți grav. Costurile sociale rezultate în urma intervențiilor medicale, recuperării și absenței de la locul de muncă s-au ridicat la peste 120 de miliarde de euro în 2017.
Comisarul european dă vina pe autoritățile locale și naționale, care sunt responsabile pentru reabilitarea drumurilor. “Și noi am luat măsuri importante anul trecut. Regulile de circulație nu mai au frontiere, cerem o calificare mai mare pentru șoferii profesioniști, dar și finanțarea proiectelor de cercetare pentru siguranța în trafic, strategii pentru mobilitate automatizată și sistemul eCall, dar nu ne vom opri aici”.
În luna mai, Comisia va propune noi măsuri. Prioritară va fi implementare unei tehnologii care permite frânarea automată și alertarea acustică a șoferului în momentul în care părăsește banda de mers. “Sperăm că aceste măsuri vor reuși să salveze vieți. Vrem să implementăm la mașinile noi și un limitator inteligent de viteză, care să îl oblige să respecte restricțiile de viteză”.
Politicianul sloven recunoaște că lucrurile se mișcă destul de încet. “Șofatul autonom nu va exista până în 2050. Va trebuie să analizăm și să testăm multe lucruri. Siguranța în trafic ne interesează cel mai mult. Ținta este o tehnologie care să permită o reacție rapidă la comportamentul nepredictibil al oamenilor și la un schimb de informații între mașinile aflate în trafic, dar și între mașini și infrastructura existentă”.
Cât despre folosirea dronelor, comisarul are o părere clară: “Viziunea mea este că până la sfârșitul anului viitor, dronele vor face parte din viața noastră de zi cu zi, fără ca oamenii să fie nevoiți să se teamă sau să se supere.”
Astfel de la finalul lui 2019 va intra în vigoare o legislație pentru folosirea dronelor în UE, în funcție de clasa de risc. Inițial vor fi doar două clase. Pentru drone de jucărie cu rază limitată și risc scăzut nu va nevoie de înregistrare și “exemanul de conducere”.
Pentru dronele cu rază mai mare, care au și greutate mai mare, care zboară peste zone locuite sau în scopuri comerciale, va fi nevoie de licență și un “examen de conducere” pentru fiecare utilizator în parte. Pentru dronele mai mari va exista obligativitatea de a folosi o nouă tehnologie care limitează deranjul fonic.
Autoritățile locale din fiecare țară vor stabili ce spațiu aerian poate fi survolat de drone. Din start, acestea vor fi interzise în aproprierea închisorilor, bazelor militare sau a aeroporturilor.
“Suntem pe cale să dezvoltăm un sistem de management care să monitorizeze traficul aerian de drone (U-Space). Va exista obligativitatea de a prezenta un plan de zbor, o poziție de decolare și aterizare, o recunoaștere a posibilelor conflicte și un management al capacității. Totul o sa fie in ordine”, a încheiat Violeta Bulc.
