„Ucraina trebuie să se gândească cum să se protejeze” de interferența Rusiei în alegeri, spune un oficial electoral de rang înalt, citat de Politico
Ucraina e încă în război dar se pregătește deja pentru alegeri în timp de pace — și cântărește cum să facă față infiltraților ruși.
La sute de mile de câmpul de luptă, oficialii ucraineni s-au aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta despre modul de organizare a primelor alegeri postbelice din țară – care vor fi urmărite îndeaproape în Uniunea Europeană – și, de asemenea, în acest domeniu, frica de interferența Rusiei este mare.
Într-un interviu acordat POLITICO, cel mai înalt oficial electoral din Ucraina, Oleh Didenko, a spus că țara sa trebuie să se pregătească pentru riscul ca Rusia să încerce „să-și instaleze reprezentanții, agenții lor, în autoritățile ucrainene”.
Ucraina urma să organizeze alegeri parlamentare în octombrie și alegeri prezidențiale anul viitor – dar pregătirile pentru ambele au fost suspendate din cauza războiului.
„Înțeleg că Ucraina ar trebui să asigure standarde democratice atunci când desfășoară alegeri postbelice în ceea ce privește drepturile de a fi ales”, a spus Didenko, care este șeful Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Ucrainei.
Dar, a adăugat el, „Ucraina trebuie să se gândească la cum să se protejeze de o astfel de interferență” și să prevină „amenințările la adresa securității naționale”.
Războiul în curs al Rusiei a întrerupt viața democratică a Ucrainei. Potrivit Constituției, nu pot avea loc alegeri – parlamentare sau prezidențiale – în timp ce țara se află sub legea marțială, pe care președintele Volodimir Zelenski a declarat-o în dimineața în care început invazia pe scară largă a Rusiei și a menținut -o de atunci.
Dar temerile de interferență rusă sunt doar unul dintre multele obstacole cu care se va confrunta Ucraina în organizarea primelor alegeri postbelice.
De asemenea, vor trebui să ia în considerare cei peste 8 milioane de ucraineni – aproximativ 20 la sută din populație – care au fugit de agresiunea rusă și trăiesc în prezent în străinătate.
De aceea, oficialii ucraineni au fost săptămâna trecută la Bruxelles, unde s-au întâlnit cu oficiali electorali din alte țări europene pentru a discuta despre cum să faciliteze votul pentru refugiați.
Creșterea numărului de secții de votare din țările terțe, dar și introducerea de noi metode de vot, cum ar fi votul electronic sau prin poștă, sunt câteva dintre opțiunile tehnice pe masă, a spus Didenko.
Dar noul model de vot va fi o decizie politică, deoarece decizia finală va fi luată de parlamentul Ucrainei.
„Trebuie să ne asigurăm că orice alegere care se face este mai întâi susținută de toate forțele politice din Ucraina; dar în al doilea rând, că poate aduce încrederea cetățenilor”, a declarat Sam van der Staak, director al programului Europa la International IDEA, o organizație interguvernamentală pro-democrație care a organizat discuțiile de la Bruxelles, împreună cu Parlamentul European.
„Ucraina trebuie să înțeleagă bine de la început, pentru că toată lumea se uită, inclusiv Rusia”, a adăugat el.
Kievul a luat deja măsuri pentru a limita influența partidelor pro-ruse, care au fost folosite de multă vreme de Kremlin pentru a exercita influență asupra politicii ucrainene.
În luna mai trecută, Zelensky a semnat o interdicție împotriva tuturor celor 11 partide pro-Kremlin din țară, acuzate că subminează suveranitatea Ucrainei.
Platforma de opoziție "Pentru viață" – cel mai mare partid pro-rus, care era a doua cea mai mare forță politică din parlamentul ucrainean – a încercat să conteste interdicția în instanță, dar în cele din urmă a fost menținută de Curtea Supremă ucraineană în septembrie 2022 .
În ianuarie, Zelensky a deposedat și patru parlamentari de cetățenia ucraineană pentru că au colaborat cu Moscova, amenință securitatea națională și răspândește propaganda Kremlinului - printre aceștia, Viktor Medvedciuk, un oligarh care a fost odată considerat principalul aliat al președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina .
Dar unii politicieni pro-Kremlin sunt încă activi.
Deputații rămași de la Platforma Opoziției pentru Viață au fost împărțiți în două grupuri nou create, Platforma pentru Viață și Pace, condusă de Yuriy Boyko, fost ministru al energiei și cunoscut personalitate pro-rusă, și Restaurarea Ucrainei.
Întrebat dacă autoritățile ucrainene ar lua în considerare interzicerea acestora de a candida din nou la alegerile postbelice, Didenko, cel mai înalt oficial electoral, a spus că nu este la latitudinea CEC să decidă.
„Decizia a fost luată de la caz la caz de către instanță” după „o analiză atentă” a activităților și a agendei părților, a spus Didenko, subliniind că nu este o interdicție fără temei.
Dar ofensiva Rusiei împotriva democrației ucrainene nu se va opri odată cu războiul, a spus Didenko.
„Avem un vecin terorist și acesta nu va dispărea după victoria [noastră]. Va fi tot aici.”
