Preşedintele american Donald Trump a sosit miercuri la Bruxelles şi urmează să se întâlnească, joi, pentru prima oară cu liderii Uniunii Europene şi ai NATO, care aşteaptă cu această ocazie o întărire a legăturilor transatlantice şi care speră să audă din partea liderului de la Casa Albă cuvinte încurajatoare privind implicarea americană în apărarea continentului american, comentează larepubliquedespyrenees.fr.
Prima vizită
Trump se află la Bruxelles pentru summitul NATO, organizat în condiții maximă securitate . Această primă vizită în Europa a lui Trump include și o întâlnire la Consiliul UE, unde el va fi primit de Donald Tusk și de Jean-Claude Juncker. Două probleme principale figurează pe agenda liderilor NATO: resursele dedicate apărării și concentrarea pe lupta împotriva terorismului, cu precădere în ceea ce privește așa zisul Stat Islamic.
Prima a devenit obiectul unui consens în ultima vreme de când europenii au fost confruntați cu Moscova; din ce în ce mai multe state sunt dispuse astfel să aloce fonduri pentru apărare.
2% din PIB
Obiectivul stabilit la summitul NATO de la Varșovia în 2016 este ca fiecare stat membru să dedice 2% din PIB apărării, România este printre puținele state care au realizat acest obiectiv. Altele vor urma însă.
Textul care va fi adoptat arată că și la nivelul capabilităților, statele membre trebuie să-și amelioreze performanţele.
Lupta contra terorismului
Lupta împotriva terorismului este văzută de Washington ca o concentrare a eforturilor asupra Irakului. SUA dorește ca NATO să adere la Coaliția Internațională din Irak în calitate de organizație. Resursele alocate acestor operațiuni ar trebui să provină din fondurile comune, spune Casa Albă.
Miercuri seară, liderii NATO au acceptat, după un an de tergiversări, ca Alianţa să devină membru cu drepturi depline al coaliţiei împotriva grupării jihadiste autointitulate Stat Islamic (ISIS), o decizie mai mult simbolică, după cum a spus şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, deoarece nu implică nicio participare la lupte.
După atentatul de la Manchester, soldat cu moartea a 22 de persoane şi rănirea altor 64, şi revendicat de ISIS, Aliaţii vor să facă mai mult în lupta contra terorismului, a promis Stoltenberg. "Vom câştiga această luptă", a dat asigurări, la rândul său, Trump, miercuri seara.
Trump ceruse ca NATO să devină membră a coaliţiei antitero, în condițiile în care președintele SUA consideră că NATO a făcut prea puțin în lupta împotriva terorismului. Statele membre NATO sunt deja partenere ale acestei Coaliții inițiată de SUA. Sprijină, de pildă, SUA în atacurile aeriene împotriva ISIS în Siria.
Ce speră NATO
NATO speră de la Trump, care a făcut din ”America first” o doctrină, să ofere în schimb o poziționare clară în favoarea Alianței.
Secretarul de Stat, RexTillerson, a anunțat că Trump se va pronunța în favoarea Articolului 5 din tratatul Alianței, care prevede sprijinul reciproc automat în cazul unui atac armat. Acest lucru era de la sine înțeles pentru președinții precedenți. În cazul lui Trump este o știre. În schimb, delegația SUA așteaptă de la NATO ca membrii săi să mărească bugetul pentru apărare la două procente din PIB.
Donald Trump a declarat, în nenumărate rânduri, că unele state datorează sume mari de bani Alianței, care trebuie acum plătite. ”Nici nu se pune problema”, reacționează NATO. Alianța nu este o bancă și nici nu are un buget comun. Statele Unite, de fapt, nu au aplicat niciodată chestiunea datoriilor în interiorul Alianței, reaminteşte, în context, dw.com.
La aceste puncte Germania și Franța mai au încă reticențe, comentează rfi.ro. Germania cere mai multe amănunte, iar Franța nu vede cu ochi buni ideea folosirii resurselor comune. Germania precizează că orice astfel de angajament internațional pe plan militar are nevoie de acordul Parlamentului său.
Poziția noului președinte francez Emmanuel Macron nu este pe deplin cunoscută, dar se pare că în materie de apărare noua Administrație francezᾰ dă dovadă de "pragmatism".
Apoi nici în estul european nu există un foarte mare entuziasm pentru cererea americană. Aici, țări ca Polonia, Estonia și România se tem ca SUA să nu orienteze atenția NATO prea mult spre Irak și prea puțin spre Rusia, scrie rfi.ro. În plus, o coaliție împotriva terorismului ar putea duce la reluarea relațiilor NATO - Rusia, ceea ce Bucureștiul sau Varșovia ar dori să evite, adaugă sursa citată.
Totuşi, decizia privind alăturarea NATO la lupta contra ISIS este de așteptat să fie anunțată în mod oficial la reuniunea de joi a liderilor Alianței Nord-Atlantice, scrie agenţia de presă France Presse, preluată de agerpres.ro.
Întâmpinat cu proteste
La sosirea sa la Bruxelles, oraş pe care l-a caracterizat drept "gaură cu şobolani", din cauza numărului mare de imigranţi, în centrul oraşului 10.000 de manifestanţi au protestat la adresa venirii locatarului Casei Albe.
Protestatarii au cerut respectarea drepturilor femeilor în SUA și libertății religioase de către Donald Trump, care prin interdicția de intrare în țară vrea să țină departe mai ales musulmanii și refugiații sirieni. Interdicția a fost ridicată deocamdată de judecători.
Conform autorităților din Bruxelles, 4.000 de polițiști și 400 de angajați ai serviciilor secrete americane au misiunea de a asigura securitatea președintelui Trump și a familiei sale pe perioada vizitei.
