Una dintre ideile propuse de echipa lui Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina constă în a face Kievul să promita că nu va adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) timp de douăzeci de ani. Linia frontului s-ar bloca în esență și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1300km. „Încă nu este clar cine va menține ordinea în teritoriu, dar un consilier a spus că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Națiunile Unite, relatează Wall Street Journal
Promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina până în ziua inaugurării îl pune acum în situația de a fi nevoit să aleagă între propunerile concurente ale consilierilor uniți printr-un fir comun – o rupere bruscă de politica „atâta timp cât este nevoie” a președintelui Biden în abordarea înarmării Kievului.
De-a lungul campaniei sale pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil al Treilea Război Mondial și că Ucraina a părăsit SUA obținând arme în valoare de miliarde de dolari gratuit. El a spus că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.
„Nu vă pot oferi acele planuri pentru că dacă vă dau acele planuri, nu voi putea să le folosesc”, a spus el în timpul campaniei.
De fapt, Trump nu a aprobat un plan de pace specific, au spus aliații, inclusiv modul în care îl va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, doar președintele ales, în consultare cu consilierii cheie, va decide cum să gestioneze diplomația sensibilă și cu mize mari, au spus aceștia.
„Oricine – oricât de senior se află în cercul lui Trump – care pretinde că are o viziune diferită sau o fereastră mai detaliată asupra planurilor sale cu privire la Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că are propriile contacte pe probleme de securitate națională, de multe ori în acest moment, în special pe o problemă atât de centrală ca aceasta”, a spus un fost consilier al Consiliului Național de Securitate Trump.
Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni sunt pregătite să concureze pentru a influența politica externă a republicanului. Aliați mai tradiționali, cum ar fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat aflat acum în concurență pentru a conduce Pentagonul, sunt susceptibili de a insista pentru o înțelegere care nu pare să ofere o victorie majoră Moscovei. Alți consilieri, în special Richard Grenell, un candidat de top pentru a conduce Departamentul de Stat sau a servi ca consilier pentru securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă a forța Kievul să facă concesii semnificative.
Toate propunerile se despart de abordarea lui Biden de a lăsa Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă discuțiile de pace. În schimb, ei recomandă în mod uniform înghețarea războiului în vigoare - cimentând confiscarea de către Rusia a aproximativ 20% din Ucraina - și forțarea Ucrainei să-și suspende temporar încercarea de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și neraportată anterior, ar presupune ca Kievul să promită că nu va adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să pompeze arme în Ucraina entru a descuraja un viitor atac rusesc.
Conform acestui plan, linia frontului s-ar bloca în esență și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1300 km (800 de mile). Cine va supraveghea acel teritoriu rămâne neclar, dar un consilier a spus că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi Națiunile Unite.
„Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armei va fi europeană”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Pune-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă.”
Această propunere, în unele privințe, merge în sensul comentariilor făcute de vicepreședintele ales JD Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, a continuat Vance, ar putea să păstreze pământul pe care l- luat și să fie asigurată de neutralitatea Ucrainei.
„Nu se alătură NATO, nu se alătură unora dintre aceste tipuri de instituții aliate”, a spus el la „The Shawn Ryan Show”, un podcast.
La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au servit ambii la prima Casă Albă a lui Trump, i-au prezentat lui Trump un plan care include reținerea armelor din Ucraina până când Kievul va fi de acord cu discuțiile de pace cu Rusia. Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice.
Care dintre aceste strategii va urma Trump – în totalitate, parțial sau deloc – nu este clară. Dar orice demers de a începe negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, ca să nu mai vorbim de finalizarea unui acord, se confruntă cu multe capcane.
În primul rând, Ucraina și Rusia au încă obiective de război foarte diferite și puțină dorință de a le modifica. Cu trupele rusești care avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul și-a arătat puțină înclinație spre negociere și și-a arătat disponibilitatea de a escalada conflictul cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.
„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a postat miercuri Dmitri Medvedev pe X , după ce a aflat despre victoria lui Trump asupra vicepreședintelui Kamala Harris , candidatul democrat la președinție.
De asemenea, va exista o rezistență strânsă din partea unor aliați ai NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o amenințare imediată la adresa propriilor țări. Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a spus că nu cunoaște nicio propunere specifică din partea echipei lui Trump, dar a declarat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în condițiile sale”.
Zelensky, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea – mai ușor decât Putin – să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care vede cedarea teritoriului ca o capitulare față de Moscova.
Trump a spus că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în repetate rânduri pe Zelensky, numindu-l „cel mai mare vânzător”, o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev că SUA conduse de Trump ar putea face eforturi pentru un acord care să favorizeze Rusia.
Zelensky l-a felicitat miercuri pe președintele ales pentru victoria sa, amintind de la întâlnirea lor din septembrie la New York și lăudând abordarea sa „pace prin putere” în afacerile globale”.
Liderul ucrainean a mai spus miercuri că a vorbit la telefon cu Trump, adăugând că ambii „au fost de acord să mențină un dialog strâns și să promoveze cooperarea noastră”.
