Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia au transmis un comunicat prin care își arată sprijinul pentru Parlamentul de la Chișinău, considerat "reprezentantul poporului Moldovei și locul cel mai potrivit pentru dezbaterea chestiunilor politice".
"În criza constituțională actuală, considerăm Parlamentul Moldovei drept reprezentantul poporului Moldovei și locul cel mai potrivit pentru dezbaterea chestiunilor politice, inclusiv cele mai controversate, și îl susținem în această calitate", potrivit unui comunicat comun al celor cinci țări.
'Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia au luat notă cu atenţie de recentele evoluţii din Republica Moldova', arată semnatarii.
'În urma alegerilor legislative, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a adoptat decizii importante, inclusiv formarea unui guvern', indică textul menţionat.
'Facem apel la calm şi la reţinere. Toate părţile poartă responsabilitatea rezolvării acestei crize constituţionale prin mijloace paşnice', se arată în încheierea comunicatului.
Șeful statului, Igor Dodon, ar putea anula marţi decretele semnate la 9 iunie de Pavel Filip, care se referă la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate, a declarat acesta luni seară în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8, potrivit Unimedia.
„Aceste decrete au fost semnate contrar Constituției, or, data alegerilor se stabilește după ce au fost consultate fracțiunile parlamentare. În primul rând, Filip nu poate să fie președinte, în al doilea rând, el nu s-a consultat cu nimeni. Cel mai probabil mâine (n.r. - astăzi, 11 iunie), după ce mă voi consulta cu fracțiunile, voi anula acest decret”, a declarat Igor Dodon.
UNIMEDIA amintește că la data de 9 iunie, CC l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte al țării și l-a numit pe Pavel FIlip președinte interimar. Pavel Filip a semnat decretul privind organizarea de alegerilor anticipate la data de 6 septembrie 2019.
S-a întâmplat după ce la data de 8 iunie 2019, ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare. Astfel, în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu. În aceeași zi a fost învestit în funcție noul Guvern.
Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate în acea zi se declară neconstituţionale. Curtea Constituțională a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului.
Tot în data de 8 iunie, Curtea a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.
În aceeași zi, Partidul Democrat a anunțat proteste. Sute de oameni au fost aduși din toată republica la Chișinău. Au fost instalate corturi, iar oamenii au rămas peste noapte să doarmă în stradă, în semn de protest.
