Cheltuielile militare mondiale au atins anul trecut un nou vârf de 2.240 de miliarde de dolari (aproximativ 2.040 de miliarde de euro), sau 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (Sipri), publicate luni într-un raport, scrie Le Monde
„Sunt trase în sus de războiul din Ucraina, care împinge bugetele europene, dar și de tensiunile nerezolvate și tot mai mari din Asia de Est” dintre China, pe de o parte, și, pe de altă parte, Statele Unite și aliații lor asiatici, subliniază, către Agence France-Presse (AFP), cercetătorul Nan Tian, unul dintre co-autorii studiului.
Europa a cheltuit, după deducerea inflației, cu 13% mai mult pe armatele sale, într-un an marcat de invazia rusă a Ucrainei, potrivit raportului. Aceasta este atât cea mai puternică creștere înregistrată de mai bine de 30 de ani, cât și revenirea – în dolari – la nivelul cheltuielilor din 1989, anul căderii Zidului Berlinului. „Acest lucru nu s-a mai auzit de la sfârșitul Războiului Rece”, a spus domnul Tian.
Numai Ucraina și-a mărit cheltuielile de șapte ori crescând la 44 de miliarde de dolari – o treime din PIB-ul său. Și asta fără a socoti câteva zeci de miliarde de donații de armament din străinătate, precizează Sipri. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 9,2%, conform estimărilor sale.
Cheltuielile în Europa, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, au crescut deja cu peste o treime în zece ani, iar tendința este de așteptat să continue să se accelereze în următorul deceniu.
După o scădere considerabilă în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut din anii 2000. Inițial au fost conduse de investiții majore ale Chinei în armata sa, apoi de reînnoirea tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.
Numai Statele Unite au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Cu China, numărul 2 (13%), reprezintă mai mult de jumătate din investițiile militare ale lumii.
