Îmbrățișări. Fotografii. Un angajament de a continua înarmarea Ucrainei. Discuțiile despre Ucraina la summitul UE de la Bruxelles au fost încheiate în aproximativ 15 minute fără un acord, scrie Politico
În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat în cele șase săptămâni scurte de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, cam atât au avut de oferit liderii Uniunii Europene președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyi la un summit de urgență de joi la Bruxelles.
Sigur, au pus la punct planuri de consolidare a sectorului de apărare al UE, dar – pe termen scurt, poate asta este cel mai important – nu au ajuns la un acord asupra oricăror noi angajamente de întărire a apararii Ucrainei în viitorul imediat.
Kievul se confruntă cu o întrerupere a ajutorului militar al SUA și a partajării informațiilor, în timp ce administrația lui Trump exercită presiune asupra lui Zelensky pentru a ajunge la un acord de pace rapid cu președintele rus Vladimir Putin. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, diplomații din țările care susțin cu fermitate Ucraina și-au exprimat speranța că reuniunea va asigura noi angajamente pentru a pune Kievul într-o poziție mai puternică.
„Trebuie să sprijinim Ucraina acum mai mult ca niciodată”, a declarat înalt diplomatul UE Kaja Kallas înainte de summitul extraordinar.
Dar, după 10 ore de discuții și în ciuda îmbrățișării publice a lui Zelensky – care s-a adresat jurnaliștilor alaturi de liderii celor mai importante două instituții ale UE, Ursula von der Leyen și António Costa – concluziile finale transmise în rândul liderilor naționali s-au concentrat doar pe eforturile lor colective de a construi un sector de apărare fragmentat.
Porțiunea despre Ucraina nici măcar nu a fost semnata de cei 27 de membri din cauza opoziției premierului ungar Viktor Orbán, care nu și-a ascuns sprijinul pentru Putin și care și-a declarat opoziția față de declarație înainte de întâlnire și a rămas în această poziție.
Restul UE a respins orice sentiment de dezbinare. „A mai făcut asta înainte”, a declarat reporterilor cancelarul german, Olaf Scholz. „Asta nu a răsturnat Uniunea [Europeană]”.
Fără Ungaria, 26 de țări au semnat o declarație de sprijin pentru Ucraina care trasează linii roșii pentru viitoare discuții de pace, solicită aderarea Kievului la bloc și au promis ajutor militar viitor fără ținte specifice.
Pace prin putere
Nu a fost din lipsa de a încerca din partea lui Zelensky.
Purtând haina lui neagră de război, care l-a atras pe Trump în batjocură în timpul vizitei sale la Casa Albă săptămâna trecută, președintele ucrainean a prezentat o listă de nevoi imediate în timpul unui discurs la sosirea sa la clădirea din sticlă și oțel Justus Lipsius din Bruxelles.
El a descris barajele aeriene zilnice ale Rusiei care lovesc orașele ucrainene, cerând Europei să „accelereze” lucrările la un instrument financiar destinat să ajute armata ucraineană. El a cerut un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a îndemnat UE să continue cu planurile de admitere a Ucrainei în bloc până în 2030.
„Atingerea „păcii prin putere” necesită ca Ucraina să se afle în cea mai puternică poziție posibilă, având ca componentă esențială propriile capacități militare și de apărare robuste ale Ucrainei”, se arată în declarația semnată de 26 de lideri. „Uniunea Europeană își menține angajamentul, în coordonare cu parteneri și aliați similari, să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit Ucrainei și poporului său”.
Un diplomat al UE, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a apărat planurile UE de a intensifica ajutorul militar pentru Ucraina. Lucrările privind viitoarele pachete de arme ar continua ca parte a unei coaliții de voință, care poate include membri din afara UE, cum ar fi Regatul Unit.
Înainte de adunare, Kallas a încercat să mobilizeze țările UE în jurul unui efort de a obține cel puțin 20 de miliarde de euro în ajutor militar pentru livrarea în Ucraina în 2025, potrivit mai multor diplomați. Cu toate acestea, în ciuda discuțiilor ample dintre diplomați, acel efort nu a reușit să câștige sprijin unanim.
În discuțiile cu ușile închise dintre lideri, Kallas a spus că blocul ar trebui să se concentreze pe furnizarea de arme pentru Ucraina, nu doar pe achiziționarea lor pentru uzul propriu al țărilor, potrivit doi diplomați UE.
Zelensky a luat câteva angajamente concrete joi, doar că nu din partea UE. Norvegia s-a angajat să-și sporească ajutorul militar direct acordat Ucrainei la 8 miliarde EUR pentru 2025, dublându-și angajamentul anterior.
Elefant în cameră
Întrebarea majoră care planează asupra viitorului Ucrainei este dacă UE poate înlocui sau poate compensa într-un fel o întrerupere a ajutorului militar și a informațiilor americane.
Prim-ministrul estoniei Kristen Michal a ridicat acest aspect în timpul discuțiilor cu ușile închise, potrivit unui oficial UE aflat direct în legătură cu schimburile, întrebând: Putem merge singuri?
Răspunsul este o tăcere răsunătoare.
Țările UE au promis, în mod colectiv, Ucrainei mai mult în ceea ce privește sprijinul financiar și militar decât SUA, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în urmă cu trei ani. Acest sprijin va continua să curgă în următoarele luni, cu aproximativ 30 de miliarde de euro în ajutor financiar alocate pentru 2025 prin împrumuturi susținute de activele înghețate ale Rusiei.
Însă sfârșitul sprijinului militar american lasă un gol în capacitatea aliaților de a sprijini Ucraina în toate aspectele războiului său, mai ales când vine vorba de informații și de țintirea informațiilor pentru armament de precizie.
Însă sfârșitul sprijinului militar al SUA lasă un gol uriaș în capacitatea aliaților de a sprijini Ucraina în toate aspectele războiului său, în special când vine vorba de informații de intelligence și date de țintire pentru armamentul de precizie.
„Sfârșitul schimbului de informații de intelligence este într-adevăr foarte semnificativ pentru Ucraina”, a declarat colonelul Philip Ingram, fost ofițer de informații al armatei britanice, pentru POLITICO. „Aceasta înseamnă pierderea accesului la informații de achiziție a țintelor pentru rachetele cu rază lungă de acțiune, dar și pentru interceptarea rachetelor și flotelor de drone care se apropie. Statele membre ale UE pur și simplu nu dispun de o capacitate strategică de intelligence semnificativă, deoarece sunt foarte concentrate pe plan intern — țări precum Germania depind în totalitate de NATO. Acum se confruntă cu perspectiva de a trebui să-și intensifice eforturile, dar acest lucru necesită decenii și sute de milioane de dolari.”
În timp ce liderii europeni s-au așezat la cină, un articol al NBC News care citează actualii și foștii oficiali americani a ridicat îndoieli noi cu privire la angajamentele SUA față de NATO, sugerând că Washingtonul se poate angaja doar să apere țările care angajează un anumit procent din produsul lor intern brut pentru apărare.
Preocuparea cu privire la o potențială retragere sau retrogradare a SUA a arhitecturii de securitate a Europei a declanșat una dintre cele mai mari crize geopolitice care au lovit continentul în ultimele decenii, liderii angajându-se într-o frenezie a diplomației în ultimele două săptămâni.
Când totul a fost spus și făcut la Bruxelles, lupta europenilor pentru a evita pierderea garanției de securitate a SUA s-a dovedit a fi prioritatea lor primordială. Ajutorul pentru întărirea poziției Ucrainei pe câmpul de luptă și la masa de negocieri a ajuns să fie o preocupare îndepărtată pe planul doi – așa cum demonstrează timpul petrecut vorbind despre Ucraina versus apărare.
Discuția în domeniul apărării a durat cea mai mare parte a celor 10 ore, liderii discutând cum să finanțeze o creștere a apărării de 800 de miliarde de euro și cât de mult din investițiile lor vor cheltui pe surse europene față de cele din afara UE.
Discuțiile despre Ucraina, totuși, au fost încheiate în aproximativ 15 minute, conform unui diplomat al UE. Asta a spus totul.
Declaratia privind Ucraina publicata pe siteul UE
1. Consiliul European a avut un schimb de opinii cu Volodymyr Zelenskyy, președintele Ucrainei.
2. Uniunea Europeană a fost de la bun început alături de Ucraina, în timp ce aceasta își exercită dreptul inerent la autoapărare împotriva războiului de agresiune pe scară largă al Rusiei și va continua să fie alături de Ucraina și de poporul său. Consiliul European își reafirmă sprijinul continuu și neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.
3. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are implicații mai largi pentru securitatea europeană și internațională. De la începutul războiului, Uniunea Europeană și statele sale membre, împreună cu partenerii și aliații lor, au subliniat necesitatea de a pune capăt acestuia printr-o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU și pe dreptul internațional. Consiliul European salută toate eforturile în vederea realizării unei astfel de păci.
4. Având în vedere noul impuls al negocierilor care ar trebui să conducă la o pace atât de cuprinzătoare, justă și de durată, Consiliul European subliniază importanța următoarelor principii:
a) nu pot exista negocieri cu privire la Ucraina fără Ucraina;
b) nu pot exista negocieri care să afecteze securitatea europeană fără implicarea Europei. Securitatea Ucrainei, Europei, transatlantică și globală sunt împletite;
c) orice armistițiu sau încetare a focului nu poate avea loc decât ca parte a procesului care duce la un acord de pace global;
d) orice astfel de acord trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, care să contribuie la descurajarea viitoarei agresiuni ruse;
e) pacea trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
5. Obținerea „păcii prin forță” necesită ca Ucraina să se afle în cea mai puternică poziție posibilă, având ca componentă esențială propriile capacități militare și de apărare robuste ale Ucrainei. Acest lucru se aplică înainte, în timpul și după negocierile pentru încheierea războiului. În acest scop, Uniunea Europeană își menține angajamentul, în coordonare cu parteneri și aliați similari, să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit Ucrainei și poporului său și să intensifice presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni suplimentare și prin consolidarea aplicării măsurilor existente, pentru a-și slăbi capacitatea de a-și continua războiul.
6. Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat și previzibil. În 2025, va oferi Ucrainei 30,6 miliarde EUR, plățile din Facilitatea pentru Ucraina fiind estimate să ajungă la 12,5 miliarde EUR și 18,1 miliarde EUR în cadrul inițiativei G7 ERA, rambursate din profiturile extraordinare rezultate din activele rusești imobilizate. Consiliul European solicită Comisiei să ia rapid toate măsurile necesare pentru a anticipa finanțarea în temeiul instrumentelor de mai sus. De asemenea, îndeamnă Comisia și statele membre să utilizeze toate opțiunile din cadrul mecanismului pentru Ucraina pentru a spori sprijinul financiar acordat Ucrainei.
7. Consiliul European a analizat activitatea desfășurată cu privire la furnizarea de sprijin militar Ucrainei. Pe lângă fondurile deja angajate pentru Ucraina pentru acest an, salută disponibilitatea statelor membre de a-și intensifica de urgență eforturile pentru a răspunde nevoilor stringente militare și de apărare ale Ucrainei, în special furnizarea de sisteme de apărare aeriană, muniție și rachete, furnizarea de pregătire și echipamente necesare brigăzilor ucrainene și alte nevoi pe care le poate avea Ucraina. Ea subliniază, în această privință, rolul important al Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina). Consiliul European solicită Consiliului să avanseze rapid lucrările privind inițiativele, în special cea a Înaltului Reprezentant, pentru a coordona sprijinul militar sporit al UE pentru Ucraina, inclusiv componenta privind nevoile militare a inițiativei G7 ERA.
8. O Ucraina capabilă să se apere eficient este parte integrantă a oricărei garanții de securitate viitoare. În acest context, Uniunea Europeană și statele membre s-au angajat să contribuie la formarea și echiparea forțelor armate ucrainene și la intensificarea eforturilor de sprijinire și dezvoltare în continuare a industriei de apărare a Ucrainei și de a-și aprofunda cooperarea cu industria europeană de apărare.
9. În lumina negocierilor pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, Uniunea Europeană și statele membre sunt pregătite să contribuie în continuare la garanțiile de securitate pe baza competențelor și capacităților lor respective, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv prin explorarea posibilei utilizări a instrumentelor politicii comune de securitate și apărare (PSAC). Garanțiile de securitate ar trebui să fie întreprinse împreună cu Ucraina, precum și cu partenerii NATO care au o părere similară.
10. Consiliul European reamintește că tot sprijinul militar, precum și garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi oferite cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre.
11. Consiliul European subliniază dreptul inerent al Ucrainei de a-și alege propriul destin, pe baza Cartei ONU și a dreptului internațional. Uniunea Europeană va intensifica sprijinul pentru eforturile de reformă ale Ucrainei pe drumul său către aderarea la UE.
12. Consiliul European invită Comisia, Slovacia și Ucraina să își intensifice eforturile în vederea găsirii de soluții viabile la problema tranzitului de gaze, ținând seama, în același timp, de preocupările exprimate de Slovacia.
13. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la următoarea sa reuniune.
