26 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat în comun declarația privind Ucraina, în timp ce Ungaria a fost singura care i-a pus veto, întrucât Viktor Orbán a spus că documentul este împotriva politicii diplomatice a președintelui american Donald Trump, scrie Portofolio.hu.
Premierul ungar a avertizat că, odată cu retragerea Statelor Unite, Europa va trebui să decidă dacă va finanța singură eforturile de război ale Ucrainei. În același timp, toate cele 27 de state membre, inclusiv Ungaria, au sprijinit consolidarea cooperării UE în domeniul apărării, care ar permite investiții militare de până la 800 de miliarde de euro.
Documentul vorbește despre „pacea obținută prin forță”, asistență militară și garanții de securitate, cărora premierul Viktor Orbán s-a opus, deoarece spune că acestea sunt împotriva direcției de politică externă a președintelui Donald Trump. După cum se știe, deocamdată, președintele SUA nu dorește să ofere garanții de securitate Ucrainei, oferind în schimb un acord de materii prime, ale cărui venituri ar finanța reconstrucția postbelică a țării.
Washingtonul a suspendat recent sprijinul militar al SUA și cooperarea în domeniul informațiilor. Duminică trecută, la Londra, majoritatea statelor membre UE, precum și Marea Britanie, Canada și Turcia, au decis să asigure în comun Ucrainei sprijinul lor, care ar fi fost un element simbolic al declarației finale a summit-ului UE.
Potrivit guvernului ungar, reducerea ajutorului american creează o nouă situație pentru Europa. „Pe măsură ce Statele Unite reduc ajutorul acordat Ucrainei, Europa trebuie să decidă dacă vrea să finanțeze singură războiul”, a scris purtătorul de cuvânt al guvernului Zoltán Kovács despre X.
Potrivit lui Viktor Orbán, majoritatea liderilor UE au decis nu doar să continue să susțină Ucraina, ci și să își asume costurile care erau acoperite anterior de Washington.
În UE, s-a ales în cele din urmă soluția obișnuită când nu există consens: va fi emisă o declarație de sprijin pentru Ucraina în numele celor 26 de state membre și al președintelui Consiliului European, precum și al Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas.
Textul spune ca Uniunea Europeană rămâne ferm angajată față de Ucraina împotriva agresiunii ruse.
Textul pentru care Ungaria nu l-a votat în cele din urmă diferă doar în câteva puncte de textul declarațiilor finale ale Consiliului privind Ucraina de până acum. Potrivit textului, cele 26 de state membre au exprimat clar că Uniunea Europeană rămâne ferm angajată față de Ucraina împotriva agresiunii ruse.
Ca de obicei, textul Uniunii Europene subliniază că susținătorii sprijină independența Ucrainei, iar suveranitatea și integritatea teritorială a țării nu pot face obiectul unor negocieri.
Consiliul European a evidențiat că orice negocieri de pace trebuie să aibă loc cu implicarea Ucrainei și ținând cont de interesele de securitate ale Europei.
Textul actual are un ton mai ferm, afirmând că drumul către negocierile care vor duce la încheierea războiului trece prin forță. În acest sens, Ucraina trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare, în timp ce UE și statele sale membre își intensifică sprijinul militar și financiar.
Potrivit documentului, în cadrul reuniunii au fost anunțate și noi resurse financiare: în 2025, UE va aloca un total de 30,6 miliarde de euro pentru Ucraina, dintre care 12,5 miliarde vor proveni din Instrumentul pentru Ucraina, iar 18,1 miliarde din profiturile generate de activele rusești înghețate.
Sprijinul militar se extinde și el: statele membre ale UE s-au angajat să accelereze furnizarea de sisteme de apărare aeriană, muniție și rachete către Ucraina, precum și să sprijine pregătirea și echipamentul armatei ucrainene. Consiliul European îndeamnă statele membre să accelereze punerea în aplicare a programului de asistență pentru apărare inițiat de țările G7.
În ceea ce privește garanțiile de securitate viitoare, UE și statele sale membre sunt pregătite să își asume angajamente suplimentare, inclusiv posibila utilizare a instrumentelor comune de securitate și apărare ale UE. Consiliul European a reiterat dreptul Ucrainei de a-și alege propriul viitor, inclusiv calea către aderarea la UE.
Apoi s-au întors la negocieri, au fost niște locuri unde s-a realizat unitatea.
Textul se încheie afirmând că următorul summit al Consiliului European va reveni asupra problemei sprijinului pentru Ucraina și se așteaptă să decidă asupra pașilor ulterioare.
În esență, declarația finală a Consiliului nu a precizat pași specifici, ajutor imediat pentru a sprijini Kievul și nici nu a conținut detalii obligatorii cu privire la negocierile de pace. Acesta este un compromis acceptabil pentru celelalte state membre, deoarece rezoluția comună nu ridică nicio așteptare.
Deși Ungaria nu a susținut rezoluția comună privind Ucraina, s-a ajuns la un acord privind politica de apărare .
Toate cele 27 de state membre au aprobat planuri de consolidare a capacităţilor militare ale UE, permiţând mobilizarea a 800 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Acesta va lansa unul dintre cele mai mari programe de investiții în apărare din istoria Uniunii Europene, care vizează rearmarea, achizițiile comune și cooperarea militară sporită.
Până acum nu era clar dacă Ungaria se va opune planurilor de creștere a cooperării în domeniul apărării, întrucât a criticat liderii altor țări după o întâlnire a celor mai puternice state membre ale Europei la Londra. De asemenea, diplomații UE s-au temut – iar mai multe rapoarte de presă au abordat acest lucru înainte de summitul extraordinar al UE – că integrarea UE în domeniul politicii de apărare ar putea întâmpina rezistență și din partea guvernului ungar, dar în cele din urmă Viktor Orbán – care a discutat și miercuri seara problema cu președintele francez Emmanuel Macron – a votat pentru măsurile comune.
