Alegerile europarlamentare din luna mai 2019 vor fi scena unei confruntări puternice între cele două tendințe marcante de pe scena politică a Uniunii Europene: proeuropenismul și naționalismul caracterizat prin păstrarea identității etnice, culturale și religioase a popoarelor Europei, prezervarea suveranității naționale, controlul granițelor în fața emigrației și mai multă independență față de Bruxelles.
Cele două tabere sunt întruchipate de președintele Franței, Emmanuel Macron, autorul propunerii unei Europe în trei cercuri, și italianul Matteo Salvini, liderul Lega Nord, autorul închiderii porturilor pentru navele cu migranți și al dărâmării taberelor ilegale de romi din Peninsulă.
Există și alte personaje politice care se raliază celor două mișcări.
Însă, de exemplu, Angela Merkel, susținătoare a unei Europe puternic integrate este în scădere de popularitate, iar eurosceptica Marine Le Pen trece printr-o criză de autoritate cu partidul său redenumit Adunarea Națională - din Frontul Național.
Pe de altă parte, Alternativa pentru Germania a ajuns cel mai important partid de opoziție în Germania iar numărul de parlamentari pe care îl va trimite în Parlamentul European va avea mare importanță pentru grupul naționalist care se va forma.
Deocamdată, Alternativa pentru Germania se află în Grupul Europa Libertății și Democrației Directe, alături de Mișcarea 5 Stele.
Însă, cel mai probabil, Mișcarea 5 Stele se va alătura blocului naționalist, iar grupul actual în care se află Alternativa pentru Germania se va desființa.
Prin intermediul partidului austriac FPO, care se află în grupul Europa Națiunilor și Libertății format de Marine Le Pen, se fac eforturi pentru o alianță naționalistă franco-germană care să completeze eforturile lui Matteo Salvini de a forma o mișcare europeană naționalistă.
La același grup este invitat și PiS-ul polonez, ceea ce sporește numărul partidelor din mișcarea pan-europeană naționalistă. Viktor Orban, care se încadrează în tabăra naționaliștilor europeni, încearcă să coalizeze o mișcare suveranistă în Europa Centrală și de Est, fiind liderul informal al Grupării de la Vișegrad.
Însă, Ungaria nu are poziția și importanța necesare pentru a se situa în fruntea unei asemenea mișcări la nivelul întregii Uniuni Europene. Austriacul Heinz-Christian Strache, liderul FPO, intră în categoria liderilor naționaliști la nivelul unei țări cu impact pe scena europeană, dar care nu poate coagula o mișcare de o asemenea anvergură în jurul său.
Emmanuel Macron și Matteo Salvini rămân emblematici pentru alegerile europarlamentare din 2019. Cei doi lideri politici și-au propus să-și desfășoare proiectele politice dincolo de granițele țărilor pe care le reprezintă. Emmanuel Macron încearcă o mișcare pan-europeană a pro-europenilor, iar Matteo Salvini o mișcare pan-europeană a naționaliștilor.
Calculul aritmetic va fi făcut după mai 2019, când se vor crea grupurile politice în Parlamentul European și când se va afla numărul europarlamentarilor afiliați cauzei naționaliste, pe de o parte, și, pe de altă parte, al adepților Inițiativei pentru Europa, a lui Emmanuel Macron.
În luna mai 2019 țările din Uniunea Europeană vor vota pentru o nouă configurație a Parlamentului European din care va reieși și formula Comisiei Europene.
Naționaliștii sunt plasați favorabil în sondaje, mișcările de acest tip luând amploare în multe țări.
Naționaliștii, în contextul unei colaborări pe plan european, ar putea deveni al treilea grup ca pondere în Parlamentul European și, din această poziție, să aibă un vot decisiv în stabilirea viitorului politic al Uniunii Europene.
Cu ocazia lansării campaniei electorale pentru alegerile europarlamenare din luna mai 2019 Matteo Salvini a declarat cine sunt, în opinia sa, "inamicii Europei". "Inamicii Europei sunt cei înrădăcinați în buncărul de la Bruxelles (…) Junkerii, Moscovicii, care au adus nesiguranţă și frică în Europa și refuză să renunțe la scaunul lor".
Naționaliștii europeni par a-și fi găsit candidatul pentru președinția Comisiei Europene în persoana lui Matteo Salvini, liderul Liga Nord din Italia. Matteo Salvini a recunoscut acest plan, afirmând că prieteni - politicienii naționaliști din mai multe țări europene - i-au făcut această propunere. „Este adevărat, prieteni din mai multe țări europene mi-au cerut asta. Vom vedea, mă voi gândi la acest lucru”.
Alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 se anunță furtunoase și pentru că o candidatură a lui Matteo Salvini este o provocare la adresa candidaților propuși de socialiști, de populari sau de polul lui Emmanuel Macron pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
Matteo Salvini are, în afara politicii anti-migrație și pro-suveranitate, o atitudine diferită față de Rusia, el combătând activ sancțiunile împotriva Moscovei. De asemenea, se pronunță în favoarea deschiderii Uniunii Europene față de relații cordiale cu Kremlinul.
