Cehia comemorează înăbușirea în sânge a Primăverii de la Praga în vara anului 1968. Pe 20 august a avut loc invazia în Cehoslovacia a statelor Pactului de la Varșovia, dirijată de Moscova.
Cu 50 de ani în urmă, în noaptea de 20 spre 21 august 1968 era strivită cu ajutorul tancurilor sovietice aşa numita “Primăvară de la Praga”. O enormă speranţă legată de capacitatea sistemului comunist de a se reforma din interior era spulberată cu brutalitate. Moscova a mobilizat la acea oră, în acest scop, 600 000 de soldaţi, reamintește RFI România.
În acea noapte fatidică, mulţi locuitori ai oraşului Praga au fost treziţi de nişte vibraţii ciudate. Intrarea tancurilor sovietice în oraş a transformat o speranţă în coşmar. La ora 4 şi 59 de minute dimineaţa Radio Praga anunţa că atît capitala cît şi întregul teritoriu cehoslovac erau ocupate, dar guvernul le-a cerut cetăţenilor “să-şi păstreze calmul şi să nu se opună cu armele trupelor străine”.
Așa a luat sfârșit visul edificării unui socialism cu față umană în Estul Europei, în care libertățile oamenilor să nu mai fie îngrădite, înainte de toate libertatea de expresie.
Deja de la începutul anului 1968, jurnaliștii au ignorat cenzura impusă până atunci de regimul comunist cehoslovac. Aceasta pentru că noul șef al comuniștilor de la Praga, Alexander Dubcek, a permis-o.
Fiind adeptul unui sistem socialist liber și democrat, Dubcek a sperat că Moscova va accepta noul drum pe care pornise țara sa. Mai ales pentru că nu intenționa să părăsească Blocul Comunist dominat de URSS. Dar teama ca acest plus de libertate acordat Cehoslovaciei să influențeze statele vecine, slăbind regimurile comuniste de acolo, a fost mult prea mare, comentează Deutsche Welle.
Alegerea lui Alexander Dubcek în 1968 a dus la o reformă fără precedent în Cehoslovacia comunistă. Dar încercarea sa de a instaura un ”comunism cu față umană” a eșuat.
De notat că nici un soldat român nu făcea parte din aceste “trupe străine”, deşi România era membră a Tratatului de la Varşovia. Moscova nu a avut atunci încredere în Nicolae Ceauşescu şi în România, şi a preferat să organizeze strivirea “Primăverii de la Praga” cu ajutorul celorlalţi aliaţi din blocul comunist.
Unda de şoc a acestui eveniment a fost mondială şi pus încă o dată în lumină adevărata natură a regimului sovietic. În Franţa, numeroşi intelectuali şi artişti care simpatizau cu Partidul Comunist Francez, sau chiar făceau parte din rîndurile lui, s-au trezit cu un gust amar din hipnoza comunistă. Unii se treziseră încă din 1956, cînd sovieticii au înăbuşit în sînge revolta maghiarilor.
România a cîştigat atunci un statut de ţară rebelă. Pe acest soclu s-a instalat Nicolae Ceauşescu şi a proliferat cultul personalităţii sale, dus la cele mai dezgustătoare limite, scrie RFI România.
Evenimentele de atunci sunt încă vii în mințile oamenilor, explică Ondrej Matejka. Directorul adjunct al Institutului de studierea totalitarismului de la Praga este partenerul direct al Oficiului federal de studierea arhivelor STASI din Germania.
"Anul 1968 este perceput în continuare ca un șoc emoțional declanșat de invazia sovietică. Ziua de 21 august și câteva zile care au urmat, în care oamenii s-au opus, alcătuind cu adevărat o societate unită, au fost momente extraordinare", spune istoricul ceh, citat de Deutsche Welle.
Prelucrarea evenimentelor din 1968 nu a pierdut deloc din actualitate. Cu atât mai mult cu cât că în arhivele secrete ale fostei Cehoslovacii, dar și din statele odinioară înfrățite vecine, se tot descoperă noi documente.
Mai ales fostul serviciu secret est-german STASI a urmărit cu foarte mare atenție eforturile de reformă din Cehoslovacia anului 1968, documentând acribic evenimentele, culegând fotografii și rapoarte întocmite de informatorii săi, notează Deutsche Welle.
Istoricii care studiază perioada totalitară comunistă în ambele capitale ale fostei Cehoslovacii - Praga și Bratislava - sunt convinși că umbrele trecutului se întind până în ziua de azi. Anul trecut, experții au dat publicității documente din care reiese că și actualul premier ceh, Andrej Babis, a fost, începând din 1982, informator al securității cehoslovace. Babis a respins afirmațiile înaintând plângere la adresa istoricilor, plângere respinsă însă în instanță.
Primăvara de la Praga, care a durat puțin peste șapte luni, s-a încheiat trist și cu un număr imens de emigrări. Dar gustul scurt al libertății a lăsat loc speranței că într-o zi comunismul va lua sfârșit. S-a întâmplat, cel puțin oficial, pe hârtie, în 1989. În realitate, însă, în majoritatea fostelor state comuniste este încă greu de eliminat spiritul lui, încă viu.
O ceremonie de omagiere a celor peste 400 de victime ale intervenţiei militare şi ocupaţiei sovietice a fost organizată la miezul zilei la Praga, în faţa clădirii Radiodifuziunii, şi presărată cu vii proteste împotriva guvernului miliardarului Andrej Babis.
Guvernul Babis, din care fac parte mişcarea populistă ANO a premierului şi partidul social-democrat CSSD, nu a putut obţine votul de învestitură decât cu sprijinul partidului comunist KSCM, nostalgic al fostului regim.
'Cine guvernează împreună cu comuniştii dezonorează victimele ocupaţiei din 1968!', se putea citi, marţi, pe pancarta unui protestatar.
CREDIT FOTO: ENRS - "CIA Analysis of the Warsaw Pact Forces: The Importance of Clandestine Reporting"
