Medalii, gravuri, fotografii, ziare, reviste şi documente de o deosebită valoare - în format digital - vor constitui o excepţională expoziţie, deschisă publicului la Palatul Suţu, de sâmbătă, 30 mai, orele 18:30, până la 7 iunie a.c, la 150 de ani de la trecerea în nemurire a lui Evanghelis Zappas. Prin urmare, la 30 mai 2015, fondatorul şi directorul Bibliotecii omonime, Georgios Dolianitis, cadru-didactic şi fost director de şcoală, va expune la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), în formă digitală, un preţios material arhivistic referitor la opera lui Evanghelis Zappas, „OLYMPIILE” din 1859, 1870, 1875, 1888-1889, care l-au consacrat şi ca premergător al reînvierii Jocurilor Olimpice Internaţionale.
În dorinţa de a cinsti memoria evergetului Evanghelis Zappas (1800-1865), de la moartea căruia se împlinesc 150 de ani, „Biblioteca G. Dolianitis” din Atena, care numără mii de volume de cărţi rare, în colaborare cu mai mulţi parteneri români, organizează o serie de manifestări la Bucureşti şi Broşteni (comuna Ion Roată, Ialomiţa), la care vor fi prezente personalităţi de seamă din Grecia.
Evanghelis Zappas s-a născut în 1800, în satul Labovë e Madhe, în Epirul de Nord, în nord-vestul Greciei, la acea vreme teritoriu aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, acum parte a districtului Gjirokastër din Albania. Zappa a deținut numeroase moșii în jurul Bucureștilor și în Bărăgan. A devenit celebru prin strădaniile de reînviere a Jocurilor Olimpice.
În 1850, când problema de a relansa ceremonii antice și concursuri a fost discutată în Grecia, Evangelis Zappas a început să ia în considerare modul în care aceste jocuri ar putea fi reînviate și chiar a propus ca acestea să fie numite „Olimpice”. Zappa a redactat un memorandum în care propune ca noua instituție să stabilească faptul că ar ajuta Grecia să țină pasul cu revoluția industrială. Memorandumul a fost trimis la începutul anului 1856 în care se propunea ca jocurile să fie organizate la Atena, la 25 martie 1857. Zappa s-a angajat să suporte costul acestui eveniment, precum și pe acelea de construire a unei clădiri olimpice. Clădirea va funcționa, de asemenea, ca un muzeu de antichități. Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci în primul rând pentru a acoperi costurile olimpiadei, care a fost numită Prima Olimpiada Zappeiană.
Stabilit în România în 1830, după războiul de independență al Greciei, Evanghelis Zappas nu s-a reîntors niciodată în Grecia. A fost înmormântat în satul Broșteni, județul Ialomița, unde se află o școală și o biserică pe care Zappas le-a construit în timpul vieții.
Evanghelis Zappas și vărul lui Konstantinos Zappas au lăsat guvernului Greciei un fond care să finanțeze Jocuri Olimpice. Din aceste fonduri au fost organizate Jocurile Olimpice din 1896, primele jocuri ținute sub auspiciile Comitetului Internațional Olimpic, care au avut loc pe stadionul Panathinaikos din Atena (stadion restaurat tot de Zappas).
