În presa ucraineană a apărut recent un coemntariu referitor la parafarea mult discutatuluiu tratat dintre România şi Ucraina. Într-un articol intitulat “Consensul româno-ucrainean”, publicat şi de “România liberă”, se analizează tratatuld intre cele două ţări (şi) prin prisma intrării României în NATO. “La o privire mai atentă - se spune în articol – planul român nu este lipsit de fundamentare. România, din punct devedere strategic, geopolitic sau oricare altul, este pentru NATO mult mai importantă decât Ungaria. Iată deci şi explicaţia geopolitică a aparent neeaşteptatei parafări. Factorii mai sus menţionaţi au contribuit la realizarea unui compromis realmente raţional, în care a fost lăsat istoriei ceea ce îi aparţine, iar părţile au demonstrat abilitatea de a privi în secolul XXI”. Interesant, foarte interesant! Trebuiau să vină ucrainenii să ne spună de “realizarea unui compromis”, realizare făcută de partea română. Şi, mai ales, e foarte uşor de spus că trebuie să laşi istoriei ceea ce îi aparţine, când e vorba de teritorii româneşti. Care tritorii “sunt ale noastre”,nu ale istoriei. Să mergem mai departe cu lecturarea articolului apărut în ziarul ucrainean. “Istoria a primit ceea ce i se cuvenea – ziaristul uită să ne spună a cui e “istoria” asta (n.a.) - întrucât preambulul tratatului conţine condamnarea actelor totalitare şi a regimurilor de dictatură militară. G. Udovenko a recunoscut că pritnre reprezentanţii acestora Ucraina îi are în vedere oficial şi pe Molotov şi Ribbentrop şi condamnă actul cunoscut datorită căruia, cum ne amintim din manualele şcolare, populaţia iuibtoare de libertate a Basarabiei a fost eliberată de sub jugul României moşiereşti şi a primit posibilitatea, cu un an înainte de al doilea război mondial, să se dezvolte liber, ca mulţi cetăţeni ai săi să doboare păduri în Siberia. România în acest fel a confirmat disponibilitatea sa pentru respectarea actului de laHelsinki, inclusiv iniolabilitatea frontierelor. Strălucitul diplomat Adrian Severin – laBucovinate poţi uita, da’ la el ba (n.a.) – a însoţit acest bărbătesc pas românesc - înainte sau înapoi (n.a.(? – la conferinţa de presă cu o cuvântare romantică despre viitor” (?!?). “Totuşi, ridicăm paharele de şampanie pentru NATO, pentru diplomaţii noştri dârzi şi răbdători” se scrie în încheierea articolului. Suficient, pentru a înţelege cine are motive, după cum se vede, să ciocnească paharele de şampanie!
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
