Ce toamnă fierbinte! Gutuilor le pare rău că au plecat de pe ram, că s-au lăsat culese. Ar fi rămas acolo gata să se topească şi să se întoarcă în seva ce le-a dat rost, gata să mai fie muguri. Ca un anotimp care se întoarce în altul pentru a-şi mai vedea încă o dată copilăria. Ce toamnă fierbinte! Strugurii se răsucesc în must, nucile înfloresc în cozonaci, păsările trădează ţările calde. Ce toamăn fierbinte! Ceaiul vremii a rămas în urmă, e ora tinereţii fără bătrâneţe. Lubeniţele se întorc
în vrej să se mai coacă, urşii închiriază locurile de hibernare. Trăim un anotimp ca un punct şi de la capăt, trăim secunde trecute şi aproape uitate, ne întoarcem în timp îmbătrănind frumos. Ce toamnă fierbinte! Un anotimp ia naştere în altul fără să ştii cine e toamna şi cine-i copilul. Ce toamnă fierbinte!
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
