Cică într-o comună de pe-aci, din România, primarul, băiat deştept, a băgat taxă de mers pe drum. Taxa, ca orice taxă care se respectă, e de mai multe feluri: 2.500 de lei pentru persoanele cu venituri mici, 5.000 de lei de familie pentru cei fără animale şi mijloace de transport şi 10.000 de lei pentru cei cu animale şi căruţe. Asta dovedeşte, dacă mai era cazul, că românii sunt plini de idei. Nu-i întrece nimeni la idei, întâlnim la tot pasul idei ciudate, idei tâmpite, idei proaste. Avem idei. Dar parcă asta cu taxa de mers pe drum le întrece pe toate. E o idee pe care nici nu ştii cum s-o cataloghezi, o idee care te face să rămâi prost, să îţi iei capul în mâini şi să-ţi pui înterbări de genul: “De ce, mamă, m-oi fi născut eu în România?”; “De ce n-am plecat în Bulgaria, de ce am mai rămas?”; “Cine a spus că poporul român e un popor harnic şi inteligent?” “Cine e preşedintele României?”; “Mai râde Poulică Thomsen de noi?” ş.a.m.d. Să te trezeşti, aşa, mergând pe un drum şi dintr-o dată să faci brusc la dreapta, eventual s-o iei în sus, amintindu-ţi că n-ai bani să plăteşti taxa decât până în acel loc! Ia închipuiţi-vă că se va introduce această taxă - n-o să se poată pe toate străzile – şi-n Bucureşti! Înainte de a pleca la plimbare va trebui să-ţi faci o micuţă hartă, în funcţie bineînţeles şi de banii pe care-i ai. Imaginaţi-vă cum un bărbat îi spune iubitei, invitând-o la plimbare, că în ziua aia nu se potplimba decât de 17.000 de lei, asta dacă vor aveanorocul ca deltaplanul să vină la timp! Dacă nu cumva se va gândi cineva să punăo taxă pe respiraţie…
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
