Specia din România

Cum au vrut românii să o fure pe Victoria Beckham  cu tot cu copii, na-m înţeles. Până una-alta, din răpirea cu pricina n-a rămas decât o bombă de presă. De la răpirea Victoriei până la turbanul decorat cu bijuterii e cale lungă.
Eu cred că s-a fabulat aşa de tare pentru că era vorba de români în propoziţie. De români şi albanezi. Pe unde sunt prinşi românii că au furat o găină, este posibil să citim în presa occidentală că au vrut să fure găina cu ouă de aur sau hipopotamul de argint fugit de la grădina zoologică. De când cete mici de ţigani şi nu numai s-au apucat de  cerşit şi de ciordit prin Europa, românii au devenit nişte personaje şi mai ciudate decât  erau înainte. Românul a devenit în Europa un fel de specie care poate să joace orice rol, în cele mai ciudate scenarii. Că e vorba de o răpire sau de cine ştie ce chestie care să ţină prima pagină a ziarelor, românul e văzut de europeni ca fiind ideal să se regăsească în astfel de “roluri”.
Dacă mâine-poimâine apare o ştire care să spună că a fost furat zidul Berlinului, prima impresie ar fi de glumă de necrezut. Dacă însă ar apărea că zidul a fost furat de români, ştirea le-ar părea credibilă celor care ar citi-o. Cu alte cuvinte, faima noastră a ajuns să fie atât de proastă încât Europa  e în stare să creadă orice prostie, orice aberaţie care s-ar pune pe seama noastră.