Raportul de ţară al Comisiei Europene e complex. Ceea ce înseamnă că există posibilitatea ca interpretarea lui să se facă în fel şi chip. Desigur că cele mai multe interpretări le vor face politicienii, aceştia încercând să se slujească de raport pentru a se ataca reciproc. Probabil că cea mai mare dezbatere va avea loc în jurul statutului de econmoie de piaţă funcţională. Potrivit raportului oficial, România poate fi considerată ca o economie de piaţă funcţională din momentul în care progresele deosebite înregistrate până acum vor fi continuate în mod decisiv.
Dumneavoastră, cei care citiţi ceste rânduri, înţelegeţi ce vreţi. Dar ar fi păcat ca întreaga dezbatere să se facă în jurul acestei propoziţii. Pentru că, aşa cum spuneam, raportul este complex şi cred că el arată foarte bine şi foarte exact unde se află România pe drumul său de integrare în Uniunea Europeană. Raportul, ca să înţelegem mai bine, construcţia lui subliniază deopotrivă împlinirile, dar şi neîmplinirile, cât şi ceea ce trebuie să facem în perioada imediat următoare. Iată, de exemplu, cum se regăsesc aceste lucruri în raport când vine vorba de criteriile politice: “România continuă să îndeplinească criteriile politice. Există voinţă politică de a realiza reforma în Justiţie şi administraţie şi au fost lansate în ultimul an o serie de iniţiative pozitive de reformare a administraţiei publice şi justiţiei. De exemplu, Statutul funcţionarului public a fost revizuit şi a fost iniţiată o reorganizare majoră a sistemului instanţelor de judecată. Cu toate acestea, procesul de reformă este doar în faza de început. Administraţia publică românească continuă să se caracterizeze prin proceduri greoaie, grad limitat de transparenţă şi o capacitate limitată de punere în aplicare a politicilor publice. În sistemul judiciar trebuie să se realizeze atât o îmbunătăţire a gestiunii cazurilor şi consistenţei deciziilor cât şi o creştere a gradului de independenţă a Justiţiei. Aceste probleme-cheie trebuie rezolvate urgent”.
Ce aţi făcut, ce n-aţi făcut, ce trebuie să faceţi, cam aşa este structurat raportul de ţară. Suntem notaţi cu plus la libertatea accesului la informaţie şi transparenţa procesului legislativ, printre altele, la stabilitatea macroeconmiei, privatizarea şi rstructurarea înterprinderilor de stat, în domeniul reformei sistemului de protecţie a copilului, în domeniul legislaţiei comunitare, în cadrul negocierilor de aderare. Suntem notaţi cu minus în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. “În România, corupţia continuă să fie un fenomen larg răspândit şi să afecteze socieatea subt oate aspectele sale, în dezvoltarea capacităţii administrative. Un mare minus în ceea ce priveşte capacitatea administraţiei publice de a aplica şi pune în practică legislaţia nou adoptată.
