Cred ca restructurarea Guvernului inseamna in primul rand schimbarea ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu. Si mai inseamna numirea, o data cu infiintarea postului, lui Alin Theodorescu in functie de sef al Cancelariei primului-ministru.
Sunt cat se poate de sceptic in ceea ce priveste eficacitatea infiintarii celor trei posturi de vicepremier. Nu stiu in ce masura Ioan Talpes, de exemplu, o sa grabeasca, o sa ajute la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Din cate am inteles, toata nebunia asta cu restructurarea a fost facuta pentru ca Romania sa poata incheia capitolele de integrare ramase si sa elimine toate acele deficiente care au facut obiectul raportului mult discutat al baronesei Nicholson.
Daca exista cineva din Guvernul Romaniei sau din PSD care-si inchipuie ca toate aceste schimbari sunt suficiente pentru ca Romania sa aiba in septembrie un raport de tara favorabil si ca toate capitolele de integrare se vor incheia de la sine, se insala amarnic.
Se prea poate ca unii sa fie tentati sa faca un joc dublu pe tema integrarii. Adica sa transpire in fata opiniei publice cu efortul sustinut pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, dar, in fapt, sa avem de-a face cu o agitatie de dragul ochilor strainatatii. Cum, la fel de bine, sau la fel de rau, sa existe tentatia, an electoral fiind, ca eforturile depuse pentru integrare sa nu mai fie sustinute pe considerentul ca votul de la sfarsitul anului va fi dat de alegatori romani.
Nimic mai fals. Unul dintre visele romanilor, chiar daca nu stim prea bine ce inseamna, este ca Romania sa intre-n Europa. Si daca nu se va intampla asta, cei raspunzatori vor fi penalizati.
Asadar, daca Guvernul Nastase a facut din aceasta restructurare doar un mod de cosmetizare a imaginii, pretul pe care-l va plati o sa fie unul dureros. Pentru el, dar si pentru Romania!
