Mă întrebam ieri ce mai înseamnă în ziua de azi un milion de dolari? Întrebarea era prilejuită de apariţia topului celor mai bogaţi 300 de români, top în care, constatasem, se află atât de mulţi necunoscuţi milionari în dolari.
Cei mai mulţi dintre cetăţenii României nu cred în aceste averi, nu cred în cinstea modului în care au fost făcute aceste averi. Unii ar da vina pe mentalitatea românilor, care în anii de comunism au fost învăţaţi cu egalitarismul. Alţii şi-ar argumenta cu fel şi fel de cazuri de îmbogăţiţi peste noapte, fie de-un credit pe care nu l-au mai dat înapoi niciodată, fie de pe urma unor afaceri necurate.
Cred că ar trebui să ne întrebăm câţi dintre aceşti milionari sunt milionari ai tranziţiei, ai întâmplării şi câţi sunt milionari adevăraţi, care şi-au făcut banii prin muncă cinstită. România are nenumărate exemple de miliardari de carton şi de aici şi reticenţa cu care privesc oamenii bogaţi din acest top. Cu siguranţă că printre ei se află şi multe tinichele care afişează un ceas, o maşină, eventual o casă, neapărat o amantă şi ei pozează în mari bogătaşi, dar dacă-i scuturi nu te alegi nici măcar cu măruţiş. Dar ăştia există peste tot în lume.
Ce ne fcem însă cu milionarii noştri în dolari, care sunt datori statului cu cel puţin suma cu care apar în acest top ca fiind averea lor? Iată un alt motiv, poate cel mai important, pentru care oamenii nu cred în îmbogăţiţii noştri şi bogăţia lor. Din nefericire pentru ideea de prosperitate, de bogăţie şi bogaţi.
P.S.: Mă întreb câţi milionari în dolari o să mai dea România de aici înainte. Dacă tot ca până acum, în aceşti aproape 14 ani, avem toate şansele să intrăm în Cartea Recordurilor ca “ţara cea mai săracă, dar cu cei mai mulţi milionari în dolari”.
