Lucrez în presa scrisă. Sunt ziarist. Şi la “Jurnalul Naţional”, şi la Anena 1. Uneori sunt tratat ca o vdetă de televiziune. Îmi displace acest lucru. ŞI pentru că sunt văzut de unii ca vedetă de televiziune se găsesc nişte alţii să caute să intre-n viaţa mea. Afară! Pe care o să-l prind o să-i frâng gâtul! Dubla mea ipostază, de director de ziar şi de “vedetă” de televiziune, mă pune în situaţia de a putea deveni victimă, dar şi vătămător. Vătămător, îmi cer iertare dacă am fost vreodată, fără vina mea!
Cred că ziariştii care se respectă n-au ce căuta în viaţa privată a oamenilor publici. Sigur, dacă e vorba de un ministru, de un om politic, de un demnitar şi faptele acestora din viaţa privată aduc atingere demnităţii pe care o deţin, funcţiei pe care o ocupă, e altceva.
Mai cred că trebuie să aibă loc o dezbatere foarte serioasă la nivelul mass-media pe această temă. Altfel ne vom trezi într-o bună zi în mijlocul unei societăţi în care bălăcăreala va fi la ordinea zilei, iar ziarele vor fi pe post de cearşafuri în care se vor lăfăi fel şi fel de specimene, ne vom trezi cu bocancii neisprăviţilor de tot felul prin suflet!
Dar oare ne vom trezi vreodată?
