Cel mai bun cuvănt care defineşte starea de fapt a naţiunii este furtuna. Şi la propriu, şi la figurat. O furtună care, după ce a împrăştiat praf în ochii poporului, a mai făcut şi victime. Furtuna asta a venit din senin, aşa cum vin şi majoritatea ideilor politicienilor noştri. O altă frutună, de data asta politică, s-a iscat din senin şi în sânl coaliţiei guvernamentale, pornind de la numărul hectarelor de pământ ce se vor împărţi foştilor deţinători. După ce s-au împotrivit, miniştrii PD au cazut totuşi de acord cu restituirea a 50 de hectare. Furtună într-un pahar cu apă. Despre furtuna din sacoşele gospodinelor după ce se întorc din piaţă, nu ştiu dacă porneşte din senin sau după o altă frutună. Despre furtuna din fotbalul românesc nu mai am chef să spun nimic, pentru că orice cuvânt rostit după toate celelalte ar putea naşte alte furtuni. Este posibil ca şi dupăMadridsă mai avem parte de alte furtuni. Care mai de care mai… furtunoase. Chiriaşii au început şi ei furtuna în urma insomniilor provocate de Legea caselor naţionalizate, proprietarii la fel. În Minsiterul Sănătăţii a început furtuna după ce însuşi ministrul a bătut pe la uşile spitalelor să vadă cum şi în ce direcţie a pornit-o sistemul sanitar. Dacă vedeţi pe cer nişte nori trecători şi dacă simţiţi pe propria piele o căldură înăbuşitoare, să ştiţi că sunt semne prevestitoare de frutună. Dar nu numai acestea.
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
