Una dintre cele mai interesante campanii de publicitate din ultimii ani, “Tu faci viitorul – Conex”, are printre altele un “slogan” care sună aşa: “Vreau ca oamenii să creadă în puterea lor de a-şi îndeplini visele”. Frumos, foarte frumos! Citeam ieri acest gând într-un ziar, iar dintr-o pagină alăturată aflam că “românii cred că statul ar trebui să-şi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia, acestă opinie fiind împărtăşită de 76 la sută dintre subiecţi”, conform unui sondaj CURS. Citeam cele două pagini aflate faţă-n faţă şi mă întrebam cui se adresează campania publicitară a companiei de telefonie mobilă. Şi “eu vreau ca oamenii să creadă în putera lor de a-şi îndeplini visele”. Dar există în România aceşti oameni? Dacă e să ne luăm după barometrul realizat de CURS, ei nu prea există. Şi tocmai de aceea mă întreb dacă nu cumva ne-am obişnuit să confundăm realitatea cu ceea ce credem noi despre acea realiate, să credem că poporul român este cum credem noi, iar nu aşa cum este el? Şi că, de cele mai multe ori, acţionăm în funcţie de ceea ce credem despre ceva, despre cineva, crezând că acţionăm în funcţie de ceea ce înseamnă acel ceva sau ce este de fapt acel cineva?
În toţi aceşti ultimi ani am fost dezamăgiţi să aflăm că ne aflăm într-o Românie paralelă decât cea reală şi tot nu ne-am învăţat minte, confundânu-le în continnuare una cu cealaltă! Amestecându-le de multe ori, ne trezim câteodată că ne adresăm, într-un mod cât se poate de fals, altei lumi decât cea adevărată. O lume imaginară, care arată aşa cum ne-am dori-o noi. Din păcate, ea nu există! Dar asta nu înseamnă că nu “vreau ca oamenii să creadă în puterea lor de a-şi îndeplini visele”. Ba dimpotrivă!
