Şi-a trecut şi marea îmbuibare naţională şi încă nu ştim dacă la anul mai tăiem porcul sau o facem, așa, mai de oaie.
Unii l-au sărbătorit pe Santa Claus, soţul doamnei Merry Christmas, alţii pe Sfântu' Klaus, soţul doamnei Carmen.
Oricum, sper că v-aţi trezit cu ciorapii plini, mă rog, cei care i-au pus frumos, la şemineu, nu cei care i-au lipit de tavan cu o mişcare din poignee.
Anul ăsta cam subţire cu zăpada, ceea ce l-ar putea deruta pe Nicu Alifantis, că de unde atâta zăpadă cât gardul şi parcă nu sună la fel de bine "te uită cum ninge februarie".
Nici de la bunele obiceiuri de turnat pe gât de parcă vine apocalipsa nu ne-am abţinut. Vorba ceea, după un post ţinut cu pioşenie, creştineşte e să te îmbuibi până dai pe-afară de le strici Crăciunul şi celor de pe ambulanţe.
Personal, am mai pus câţiva litri la bidonul căruia cu mândrie îi spun pătrăţel, pentru că am citit cartea "Mănâncă, roagă-te, iubeşte", dar am ajuns doar la partea cu "mănâncă".
Acum ne pregătim vârtos de marea sărbă(u)toare dintre ani, când pirotehnia salvează România şi nici măcar cele mai pudice cocoane nu vor mai avea ceva împotriva pocnitorilor.
În rest, ne-a părăsit şi George Michael, iar Ghiţă, vorba Maestrului Leşe, nu e nicări, că s-a gandit să nu-și forțeze norocul mergând cu ne dați ori nu ne dați la procurori.
