De când și-a pus pe cap noua pălărie useristă, întoarsă pe dos însă, Nicușor Dan e și mai caraghios. Bleah, și ce duhoare de dihor răzbate dinlăuntrul borurilor haștagiste! În loc să facă paradă cu independența lui de adormit țâncii, mai bine ne-ar spune care-i sunt dependențele, deși cam toți i le intuim. Nu de alta, dar să afle și guguștiucii pe cine votează după Paști!
*
Stupoare, BEC a interzis ca fondurile din visteria USR să fie cheltuite nicușorian! „Nicio problemă, vom face campanie negativă celorlați competitori”, s-au repliat, lepădați de scrupule, alde Fritz.
Apropo, se încumetă careva să ne divulge numele donatorilor electorali de acum, ca să ne dumirim deopotrivă al cărui grup de interese este prizonier cutare sau cutare candidat? Și, apoi, să vedem cum i se întoarce binefăcătorului, înzecit, dania, cu osebire în situația propozabililor miruiți deja cu funcții publice - primarii, în special ! De ce Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu asigură transparența sumelor de bani dăruite actorilor cu pricina? Singurii beneficiari ai datelor sunt Autoritatea Electorală Permanentă și mandatarii financiar, nu și noi, capii de locuitori ai plaiurilor mioritice... Căci astfel se scrie istoria în democrație, „dă-mi ca să-ți dau !”, ce mai tura-vura !
*
Când ploua cu găleata și ningea pârdalnic, pe Victor Ponta l-a luat valul și s-a trezit pulverizat de viitura stârnită dintr-un infantilism cronic. Sigur, dedesubturile cetățeniei sale sârbe nu era secret de stat, nici pomeneală ! Destui o cunoșteau, dar trecuseră cogeamitea ani și nimeni nu o mai scotea din sertarul cu cârpe murdare ale nației, la ce bun? Insuficient maturizat, întrucât ascensiunea politică fulminantă l-a împiedicat să ardă etapele firești, și cu o experiență de viață de incubator, ca oricare alt bucureștean, „Che Guevara de Dâmbovița” riscă să se ducă definitiv la fund. În definitiv, cât să ne păcălească tot ducând ulciorul la râu, vopsit propagandistic în felurite culori, de nimeni nu știe cine e cu adevărat... Victor Ponta?
*
În afara lui Crin Antonescu, la Craiova, niciun pretendent la mâna Republicii n-a strâns mii de cetățeni și nu le-a cuvântat despre proiectul său de țară. Sigur, momentul respectiv este reușita Olguței, să-i evidențiem meritul cuvenit! Întâmplarea are darul de a ne convige că Oltenia s-a hotărât să împingă România înainte!
Chiar, de ce a dispărut din peisajul electoral mitingul, întâlnirea cu alegătorii? Să fi căzut în desuetudine, să-și fi pierdut forța magică de mai adineauri? Să se fi defectat într-atât mașinăriile de partid încât să nu mai reușească asemenea demonstrații de unitate și forță? Că, n-am nicio îndoială, declamatori s-ar găsi! Ori, poate, „cataclismul Iohannis” a îngropat definitiv și acest instrument de lucru pus la dispoziția politicianului încă din zorii democrației. Observ, cu dezamăgire, că fiecare candidat a ales căile, să le zic, subterane de comunicare cu masele – TikTok constituind ultima găselniță. Una prin care, de la Simion la Șandru, toți se străduiesc să intre în grațiile gloatei, pretându-se la compromisuri de imagine reprobabile. Mda, ridicolul n-are limite când e să râvnești la o demnitate administrativă ! De unde și renunțarea la demnitate...
*
Mă căznesc de la o vreme să deslușesc misterul înscrierii în cursa prezidențială a tot felul de anonimi, ori al unor persoane fără conturul cerut de o asemenea funcție. Notorietatea!, îmi răspund pe dată. Oare și niscaiva parale, obținute din donații? Posibil. Ce vietăți ciudate, numa' bune de compătimit, de vreme ce apelează la un astfel de gest, de-un penibil infantil... De la Brătianu-„Cartof” și până la cei de azi - John Ion Banu și Sebastian Constantin Popescu -, istoria politică postdecembristă poartă mâzgăliturile unor astfel de nulități ridicole.
*
În sulfuroasa bătălie întru putere au picat și doi ziariști – Ion Cristoiu și Marius Tucă, suspendați de pe rețeaua tocmai amintită. Vina lor ? Cică primul a postat un clip electoral cu Elena Lasconi, iar al doilea a difuzat unul intitulat Democrația a fost călcată în picioare cu următorul conținut:
„Bună dimineața, mie tot nu-mi vine să cred cum au dat ăștia lovitura de stat, nu ăștia de la Curtea Constituțională, că ăștia au fost... adică te așteptai de la ei.
Dar cum au dat ăștia de la BEC, niște iluștri anonimi puși să redacteze înainte de a da hotărârea. Au venit așa într-o duminică seara și ne-au tăiat lumina, au tăiat democrația, au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot.
După ce că era mafiot l-au distrus și pe ăsta. Spuneam că marele merit al lui Călin Georgescu e ăla că a demonstrat că regele e gol, că statul e gol, că nu mai are nimic, că toate instituțiile sunt puse să lucreze împotriva cetățeanului, nu în slujba cetățeanului.
Așadar, deci vin niște iluștri anonimi de la BEC seara, așa pe înserat ca hoții, când se îngână ziua cu noaptea, și vin cu o aberație, ei neavând nimic altceva decât de făcut decât să numere niște semnături și să mai verifice două foi și dintr-odată – în România asta de de pe care și-a luat mâna Dumnezeu, efectiv în momentele astea f– și spun că nu are voie să candideze Călin Georgescu din nu știu ce cauze invocate de Curtea Constituțională.
Atâta bătaie de joc, eu n-am... atât... atâta dispreț față de lege, față de oameni, nu mai vorbesc față de un candidat care, repet, a suta oară, a venit cu mâinile în buzunar de pe stradă, să se lupte cu tot sistemul. Sigur, acuma sunt foarte mulți candidați, nu mai ai loc de semnături, mă interesează atât de puțin asta, cel puțin deocamdată, și ar trebui să ne intereseze chestiunile esențiale, cum a fost această lovitură de stat dată de reprezentanții partidelor. Normal că nu erau să dea ăia un vot pentru Călin Georgescu și mai ales de reprezentanții statului, judecători, unii de pe la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cum credeți că aș putea să trec eu vreodată, cel puțin și noi, de ce să trecem peste asta? Nu putem, adică nu, nu se poate trece. Am trecut o dată, mă rog, cu ghilimele de rigoare, peste lovitura de stat dată de Curtea Constituțională. Nu putem să trecem peste această călcare în picioare a ideii de democrație și de demnitate cum e în România și nimeni să nu spună nimic, să nu înregistreze nimeni ce s-a discutat acolo.
N-am văzut un proces-verbal în legătură cu asta... un comunicat dat ca hoții. Așadar, o să mă tot întorc la ideea de libertate în România în fiecare zi și la ideea de lovitură de stat. Știți că se... una se anulează pe cealaltă, adică ce a făcut acum BEC-ul, Biroul Electoral Central un lucru peste care nu putem trece niciodată.
Turul doi înapoi !”.
În opinia CNA, cei doi au afectat ordinea publică, caracaleanul comentând în stilu-i specific și pe bună dreptate: „Poliția politică se instalează în România cu fiecare zi care trece. Tot ceea ce a spus la München J.D. Vance se confirmă: libertatea de exprimare nu mai este una dintre valorile Europei. Cum nici dreptul de a vota sau de a fi votat nu mai este. Este cel mai grav abuz împotriva unui jurnalist pe care conducerea sorosistă a României îl face de la Revoluție încoace. Jos cenzura! Turul doi și țara înapoi!”. Desigur, dar în viața de apoi ! Că așa-i rima...
Ziaristul din Găgești nu s-a lăsat mai prejos și a explicat pe înțelesul tuturor pățania: „Dar nu am încălcat eu politica TikTok. Acum aflu. A fost primul avertisment, penalizare, privind… interzicerea de mai multe ori... încălcare…ăla cu CCR, primul interviu, după asta patru, ia uite… mie mi se interzicea mereu ceva. Mă, dar multe. Vai de mine. Dar observ că am încălcat de multe ori. Din cauza mai multor încălcări. Pe 4 martie. Când am încălcat eu și ce am zis? Mă rog. Mi-au șters contul. O să fac pe YouTube. E o ticăloșie. Am primit unul cu CCR. Am făcut o contestație. Primeam întruna. Știri comentate de pe Antena 3. 15 ianuarie. Încălcările politicii…așa…ca să vedeți. Vedeți ce victimă sunt? Aveam aproape 8 milioane de like-uri și m-au interzis. Și zice că am 180 de zile la dispoziție…dar nu sunt de acord. Eu și cu Elena Lasconi. Am avut teoretic primul avertisment, ăla cu CCR, am făcut contestație. Dar se pare că aveam mai multe avertismente și nu știam. O să fac o contestație, dar nu ajută la nimic. Eu un alt cont nu fac pe TikTok. Asta e piesa. O să încerc pe YouTube. Sper să nu șteargă și contul ăsta. E limpede că în cazul de față avem de-a face cu o manevră din partea lui Ilie Bolojan premier și Nicușor Dan președinte, din partea Franței, că de aia m-au scos…se încearcă tăierea unui mare pericol…pericolul mare să intre în turul al doilea Victor Ponta și George Simion și în felul acesta …se fac presiuni și asupra PSD și PNL”.
Cenzura se ițește iarăși din cotloanele sordide ale istoriei cu același pretext: respectarea ordinii publice... Iar ordinea publică, o știm dintotdeauna, e stabilită de putere... Chiar, de ce i-or înjura pe comuniști inșii ăștia recenți și proeuropeni care susțin măsurile de poliție mediatică ale consiliului cu apucături de șefi de post de odinioară?
*
În aceeași zi, pe micile ecrane apar sondaje de opinie cu intenția de vot pentru un candidat ori altul. Te crucești, observând că același ins are pe un post de televiziune douăzeci și un pic de procente, iar pe altul, vreo nouă. Te străduiești să dezlegi misterul și, într-un târziu, îl deslușești - postul în cauză îl susține fățiș pe respectivul. De-ar fi un caz singular, dar nu-i, oriunde ai comuta programul te izbești de reaua-credință a emițătorului. Și urli ca apucatul: „Cu televizoru' iar mințiți poporu' !”. Dintr-un balcon vecin, o voce îți răspunde pe măsură: „Pe ei, pe ei, pe mama lor !”.
*
Nitam-nisam, a izbucnit scandalul cu Crin Antonescu protagonist principal în rolul turnătorului la Secu'. Pe naiba nitam-nisam, îngrijorat de estimările sondajelor, staff-ul din spatele candidatului liberalo-pesedisto- udemerist a scos iepurașul din jobenul cu surse și să te ții dezbateri. Talibanii cu antena ținută pe buzunare s-au bulucit să vâlvorească din studioul partizan farsa străvezie, interpretându-și cu zel partitura scrisă dinainte. Hârtia de dezvinovățire fusese și ea iscălită de gestionarii dosarelor compromițătoare de la CNSAS, iar fugarul din Canada își deschisese smartphone-ul și, ajutat de „fătucele” ziariste, se căznea să-și amintească episoadele din aventura trecerii frauduloase a României roșii. Culmea, ăia cu întrebările cunoșteau mult mai bine istorioara decât Costache (prietenul din tinerețe al prezidențiabilului Crin), anticomunistul !? Firește, a ieșit din conferință și „Porumbacu” din snoavele Băsescului Traian, de data aceasta ca urmărit și, bineînțeles, victimă a odioasei Securități. Dumnezeule, s-au scurs treizeci și șase de ani de la lovitura de stat din 1989, iar noi n-am reușit să ne eliberăm mental de balastul perioadei respective !? Or, cu fața mereu la trecut, viitorul va purta același chip schimonosit ! Ah, și câte minciuni ni se toarnă în urechi ceas de ceas, și cu cât dispreț este tratat bietul cetățean de către politicieni și mass-media... Spre comparație, lozincile purpurii de odinioară, din anii '70 și '80, mi se par astăzi niște copilării nevinovate. Suntem luați de proști cu scenetele în care ba Nicușor, ba Crin sunt, chipurile, dați în vileag că și-ar fi sifonat apropiații, mizându-se pe emoția provocată în sânul tagmei votanților. Care, slabi la naturel, vor fi de partea pârâților deveniți cu premeditare inocenți, ca-n piesele cu happy-end.
*
„În sală sunt șase sute de spectatori, de oameni cinstiți”, și-a gratulat moderatorul musafirii. M-au traversat fiorii auzindu-l, nu mă feresc să recunosc. Păi, în decembrie 1989 și imediat după, „emanații” foloseau sintagma „oameni de bine”... Iar prin '50, bravul proletariat era răsfățatul tuturor palavragiilor proletcultiști... Silă în formă continuată, monșer! Doar atâta puteți, bibicilor?
