Poate cea mai cunoscută personalitate implicată în sfera jazz-ului românesc, muzicolog, realizator și prezentator de emisiuni de jazz la radio și televiziune, pianist, aranjor și compozitor, prezentator al aproape tuturor festivalurilor și concursurilor de jazz din România din anii 70 și până în prezent, autor al unui volum „Disco Ghid-Rock”, alături de Daniela Caraman-Fotea, publicat în anul 1977 (reeditat și îmbunătățit câțiva ani mai târziu), Florian Lungu a deschis calea multor români spre jazz, spre acest compartiment sonor viu, fascinant, creativ, adevărată artă a inventivității spontane.
S-a născut la 5 ianuarie 1943, în București, într-o familie de muzicieni, cu tatăl compozitor și dirijor de cor (a uimit toată Europa în anii 30 cu corala „România” și-a dirijat timp de 55 de ani Corul Patriarhiei), cu mama pianistă și sora printre fondatorii corului Madrigal. În copilărie și la liceu, el însuși a studiat o vreme pianul, fără însă o aplecare hotărâtoare asupra instrumentului.
A copilărit într-o casă cu etaj și mansardă construită de tatăl său la capătul unei alei de la intersecția Dorobanților cu Ștefan cel Mare și era fascinat de orice mijloc de locomoție. Nu e de mirare, așadar, că, pe la 14 ani, a dormit o noapte „la secție”, fiindcă a fost prins „călărind” fără perimis o motocicletă. Pasionat de tot ce ținea de tehnică, inițial a vrut să se facă inginer, însă a schimbat macazul și-a dat la Conservator.
A luat cu ușurință examenul, în anul 1960, deoarece anii petrecuți în sălile de concerte (ca spectator) și auzul său perfect și-au spus cuvântul. După facultate, a dat concurs la Radio pentru postul de maestru de sunet. Cum contracandidatul său a fost Florin Bogardo, care a și câștigat concursul, a intrat ca redactor muzical.
Dar, pentru că antecesorul său, celebrul Cornel Chiriac, fugise în Germania și-și continua emisiunile de jazz avute în țară la „Radio Europa Liberă”, i-a fost imposibil în acea vreme să impună la Radio România o emisiune de profil. Cu timpul, pe când făcea emisiunea „Estrada duminicală”, cu muzică și texte umoristice pe care le scria pentru Dem Rădulescu sau Rodica Mandache, a reușit să strecoare în programul tipărit al radioului un ciclu de jazz românesc.
Așa a început totul, a pornit emisiunea și de aproape 57 de ani este martor la tot ce se întâmplă la Radio România. De atunci, neobosit, cu pasiune și cu prețul a mii de nopți nedormite a realizat aproape 10.000 de emisiuni de radio, peste 1000 de emisiuni televizate, câteva mii de articole publicate, multe prezentări la festivaluri și concerte de jazz, precum și câteva compoziții cântate de soliști și formații notorii.
Astăzi, cel mai înfocat promotor al jazz-ului în România, cel care și-a consumat existența în și pentru jazz în virtutea dictonului (modificat de el) „Jazz longa, vita brevis!”, împlinește 76 de ani. Să-i urăm toate cele bune, multă sănătate, clipe minunate alături de soția sa Carmen (Bimbirica, cum o alintă) și o viață cât mai îndelungată, fiindcă, „șapte vieți de aș avea, nu mi-ar ajunge timpul să ascult câtă muzică de jazz aș dori”, după cum singur mărturisește. La mulți ani, Florian Lungu!
