Într-o permanentă luptă cu secundele, cât durează cariera lor sportivă alergătorii sunt, ca-n basme, bidivii cu șapte inimi în întrecerea cu timpul.
Fiecare sutime de secundă „furată” poate constitui un (fragil și efemer) record uman, care, totuși, n-are nici o legătură cu adevărata noțiune de Timp, măcar și pentru faptul că efortul alergătorilor nu este atât o bătălie cu timpul, cât mai ales o constantă încercare de autodepășire.
La noi, una dintre marile sportive care și-a depășit în mai multe rânduri limitele a fost Doina Melinte.
După cum se știe, Doina a apărut în zona de performanță a sportului românesc în momentul în care echipa noastră națională de atletism avea mare nevoie de o atletă de talia ei.
Iar Melinte, pe parcursul carierei sale n-a dezamăgit, ci a realizat 18 recorduri naționale în sală și în aer liber, 13 recorduri europene și patru recorduri mondiale.
De reținut că, ultimul record mondial indoor în proba de o milă, stabilit în urmă cu 26 de ani de românca Doina Melinte, la East Rutherford (Statele Unite), pe 9 februarie 1990, a fost doborât abia la începutul acestui an de o etiopiancă!
Tot Doina a câștigat zece titluri de campioană națională, de două ori medaliată cu aur la Campionatul Mondial, două medalii la Cupa Mondială, o medalie de aur și una de argint la Jocurile Olimpice din Los Angeles, în 1984, și lista poate continua.
S-a născut la 27 decembrie 1956, în localitatea Hudești, județul Botoșani, și-a iubit sportul de mică, cochetând însă cu gimnastica în clasele școlii primare, când își dorea să fie balerină.
Ajunsă la liceu, în Bistrița, începe să practice handbalul, însă destinul ei sportiv ia o serioasă întorsătură atunci când, după câștigarea unui cros în oraș, este observată de antrenorul Ioan Zanca. În scurt timp trece la atletism și începe să se specializeze în curse de 400 m, 800 m și 1500 m.
După liceu, absolvă Facultatea de Educație Fizică și Sport și-l întâlnește pe antrenorul Dorin Melinte, cel care o ajută să se ridice la nivelul performanțelor și care, ulterior, îi devine soț.
În 1979, la terminarea facultății, sportiva a fost cooptată în lotul României, lot cu care a plecat la Moscova pentru Olimpiada din 1980, însă, în ciuda eforturilor sale, nu a prins finala la 800 m, fiind prima sub linie.
Se revanșează, însă, la Olimpiada din 1984 când (după ce fusese medaliată cu aur la Universiada din 1981 pentru cursa de 800 m), Melinte cucerește aurul la 800 m și medalia de argint la 1500 m.
După retragerea din activitate, fosta sportivă s-a implicat în dezvoltarea programelor pentru elevi, mai ales în perioada cât a fost președinte al Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.
Astăzi, marea noastră campioană împlinește 62 de ani! Să-i urăm numai de bine, multă sănătate, bucurii, clipe frumoase lângă cei dragi, sărbători fericite și să-i mulțumim pentru tot ce a făcut pentru sportul românesc și pentru gloria și imaginea României în lume. La mulți ani, Doina Melinte!
