Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la 12% de la 14% începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2016 şi menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 8%.
"Cei care vorbesc cu ușurință despre faptul că BNR insistă prea mult pe macrostabilitate, că ar fi un cuvânt general și fără conținut nu au dreptate. Greșesc profund. Orice creștere economică devine o umbră în lipsa macrostabilității. Mai devreme sau mai târziu este erodată fie de creșteri de dobânzi, fie de creșteri de inflație, deprecieri de curs. Fiind la început de an spun că macrostabilitatea este precum sănătatea. Îți dai seama cât de importantă este când o pierzi. Când o ai așa, și e din plin, ți se pare că e un fapt de viață și că o ai pentru totdeauna. Numai când începi să dai cu capul de pereți și să ajungi prin spital îți dai seama cât de importantă este sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situație", a pus Mugur Isărescu într-o conferinţă de presă, după şedinţa CA al BNR .
El a recomandat prudenţă şi politicienilor."Politic, tot timpul trebuie să dai ceva și în niciun caz nu trebuie să iei. Dacă se dă prea mult cine mai are curajul să ia? Cine mai are curajul să iasă că trebuie luat, că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o situație ca asta, pentru că înseamnă o ajustare de piață, ia piața, iar echilibrele se restabilesc în economie, este bine să dea câte puțin, cu prudență, să nu fim în situația să luăm, mai ales într-un an electoral, greu de luat. Greu de luat oricând", a spus guvernatorul BNR.
Isărescu a mai spus că o creștere a salariilor este "inevitabilă". "Din acest motiv, pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun Guvern nu va putea să-l evite decât cu mari riscuri și politice, și sociale, dar și economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată și nu foarte prudentă. Se întâmplă ceea ce nu e de dorit, două lucruri care e bine să nu intre în concubinaj, dar au intrat oricum: creșteri mari de venituri, concomitent cu reduceri importante de impozite. Acum este bine să zicem și ce s-a câștigat în urma disputelor de astă vară. Probabil că s-a mai tuns așa, s-a mai s-a atenuat relaxarea fiscală", a spus guvernatorul BNR.
Conform unui comunicat al BNR, în luna noiembrie 2015, nivelul agregat al prețurilor de consum a fost mai mic cu 1,1 la sută față de cel din luna similară a anului anterior. Rata medie anuală a inflaţiei a fost de -0,4 la sută în luna noiembrie 2015, în timp ce indicele armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a consemnat o rată medie anuală de -0,3 la sută.
Analiza datelor statistice indică însă că în absența influenței reducerii cotei TVA, rata anuală a inflației ar fi fost în apropierea nivelului de 2 la sută, plasându-se astfel în interiorul intervalului asociat țintei staționare de 2,5 la sută ± 1 punct procentual.
Accelerarea creșterii economice în trimestrul III 2015 (până la 3,6 la sută) a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor nominale ale populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării indirecte și al sporirii încrederii în economie. Excluzând impactul agriculturii – sector puternic afectat de randamentele scăzute ale culturilor de toamnă – produsul intern brut a înregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriză (peste 5 la sută).
Rezervele valutare s-au situat la finele anului 2015 la nivelul de 32 miliarde de euro, similar celui consemnat la sfârșitul anului anterior, după acoperirea plăţilor scadente aferente serviciului datoriei externe publice și public-garantate (de aproximativ 7,2 miliarde de euro), fiind alimentate în principal de intrări de fonduri europene şi de împrumuturi ale statului pe pieţele externe. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, de sub 1 la sută din PIB, în pofida accelerării consumului, în condițiile îmbunătățirii balanței serviciilor și ale majorării transferurilor de la Uniunea Europeană, fiind acoperit integral de intrări autonome/investiții directe.
Aceste evoluții au contribuit la menținerea unei relative stabilități a cursului de schimb al monedei naţionale faţă de euro, acesta oscilând într-o bandă relativ îngustă de variaţie în anul 2015, deși piețele externe au fost marcate de fluctuații ale aversiunii globale față de risc, tensiuni geopolitice şi de divergenţa dintre conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale.
Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară – 50,9 la sută din total în luna noiembrie 2015 față de un minimum de 35,6 la sută în mai 2012 –, asigurând astfel o mai bună transmisie a politicii monetare și premisele pentru gestionarea riscurilor la adresa stabilității financiare.
În perspectivă, evoluțiile din mediul extern sunt marcate de incertitudini legate de fragilitatea creșterii economice globale și de volatilitatea piețelor financiare internaționale, iar pe plan intern, preocupantă este creșterea deosebit de amplă a cheltuielilor bugetare la finalul anului 2015, precum și a deficitului bugetar în intervalul de prognoză, mai precizează BNR.
Următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 februarie, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
